Wednesday, October 5, 2022
Jurnalism corect


CRJI: Teza de doctorat a judecătoarei Corina Corbu, suspectă de plagiat/Mircea Dumitru, rector la Universitatea București: Va fi analizată de Comisia de Etică

By Andreea Traicu , in Justitie Stirile zilei , at 19 august 2019 Etichete: , , ,

Jurnaliștii de la Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație susțin că mai multe fragmente din teza de doctorat a Corinei Corbu, viitoarea șefă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, ar putea fi plagiate. Ei au descoperit că lucrarea conține zeci de pasaje preluate fără citarea sursei, dar și cu greșeli gramaticale, de la alți profesori, dar și de la un specialist CEDO.

Corneliu Bârsan, îndrumătorul magistratului

Corina Corbu a susținut teza de doctorat în anul 2010, la Facultatea de Drept din cadrul Universității București, avându-l ca îndrumător pe profesorul universitar Corneliu Bîrsan, cel care, între 1998 și 2013, a fost judecător al României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Corneliu Bârsan este soţul judecătoarei Gabriela Bârsan, alături de care Corina Corbu a fost cercetată de DNA. În final, cele două judecătoare au fost găsite nevinovate.

Rectorul Universității București, Mircea Dumitru, a declarat, pentru mainnews.ro, că teza Corinei Corbu va fi analizată de Comisia de Etică, după data de 2 septembrie, și, în funcție de rezultatul analizei, vor urma etapele legale.

„Judecătoarea și-a susținut teza în aprilie 2010, la Facultatea de Drept a Universității București, îndrumător fiind profesorul universitar Corneliu Bîrsan, cel care, între 1998 și 2013, a fost judecător al României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Tot despre activitatea CEDO a fost și lucrarea Corinei Alina Corbu: ”Subiective colective în Convenția Europeană a Drepturilor Omului”, publicată, tot în 2010, la Editura Institutului Român pentru Drepturile Omului (IRDO) cu titlu schimbat: ”Persoanele juridice și grupurile de particulari în jurisprudența CEDO”.

În cursul documentării pentru acest articol, am analizat/comparat fragmente din carte, existând indicii clare că aceasta este similară cu teza: astfel, am găsit online rezumatul oficial al lucrării, și nici acolo nu existau menționate sursele la fragmentele identice cu cele din carte pentru care nu am identificat menționarea surselor”, susțin jurnaliștii de la CRJI.

CRJI: „Copieri în serie cu tot cu note de subsol”

Jurnaliștii de la Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație spun că pasaje întregi din teza de doctorat a judecătoarei Corina Corbu au fost luate dintr-o lucrare care aparține unui alt magistrat, Ana Cristina Lăbuș. Paragrafele ar fi fost folosite fără citarea sursei. Unele au fost ușor reformulate, însă altele au fost preluate integral, spun aceştia.

”Victima” numărul 1 a lui Corbu la capitolul furt intelectual este Ana Cristina Lăbuș, un alt magistrat – culmea, prietenă a judecătoarei Corbu și colegă a acesteia în Consiliul Superior al Magistraturii la momentul susținerii tezei. Cu doi înainte de momentul la care Corbu a devenit doctor în Drept, Lăbuș publicase un articol în Revista ”Drepturile Omului” – ”Cererea individuală în sistemul Convenției europene a drepturilor omului. Titulari, calitatea de victimă, condiții de admisibilitate”, nr. 2/2008, p. 14-23.

Paginile 25-62 ale cărții lui Corbu s-au inspirat copios și neetic din acest articol: au fost preluate fragmente integral, deseori cu tot cu note de subsol, iar altele au fost reformulate, mai mult sau mai puțin. Nicăieri în teză, inclusiv în bibliografie, nu este citat articolul lui Lăbuș. Într-un limbaj mai plastic, copierea notelor de subsol reprezintă ceea ce, în limbajul juridic, s-ar numi o ”circumstanță agravantă” – este ca și cum ai jefui de bani pe cineva în toiul iernii, iar, la sfârșit, i-ai lua și cizmele”, arată jurnaliștii de la CRJI.

În teza de doctorat a Corinei Corbu apar pasaje din lucrarea unui profesor de la Universitatea „Spiru Haret”

„Un cadru didactic de la Universitatea Spiru Haret, filiala din Constanța, are câteva fragmente în teza lui Corbu (p. 69-71), de asemenea, fără menționarea sursei. Acestea provin din lucrarea de doctorat din 2009 a Roxanei Topor – ”Fundația. Persoană juridică”, susținută la Universitatea de Vest din Timișoara. Tot în 2009, Topor și-a publicat teza la Editura Europolis, cu același titlu.

Fragmentele suspecte de plagiat figurează la paginile 16-21 ale tezei lui Topor disponibilă pe Internet și la paginile 302-305 ale cărții (în unele cazuri, foștii doctoranzi operează modificări în lucrare înainte de a o publica; în acest caz, Topor a mutat fragmente de la început spre sfârșitul tezei)”, au descoperit jurnaliștii de la CRJI.

CRJI: „S-au preluat fragmente din lucrarea Jean François Renucci, unul dintre cei mai renumiți specialiști în domeniul analizelor despre CEDO”

„Următorul pe listă este Jean François Renucci, unul dintre cei mai renumiți specialiști în domeniul analizelor despre CEDO. Corbu a copiat (p. 190-194 din cartea sa) din unul dintre volumele de căpătâi ale lui Renucci, tradusă în România în 2009, la Editura Hamangiu: ”Tratat de drept european al drepturilor omului”. Strategia doctorandei Corbu a fost aici de tipul ”polițistul bun, polițistul rău”: volumul este citat de câteva ori, apare și în bibliografie (chiar dacă în manieră incompletă, fără menționarea anului apariției și editurii), dar există și fragmente ale aceluiași autor în care a fost lăsată la o parte citarea. De asemenea, la un moment dat, succesiunea paragrafelor citate/necitate, precum și ordinea ideilor, trădează clar inspirația din Renucci (p. 248-256 din volumul acestuia), parțial cu încălcarea regulilor de etică.

Fără citare a fost copiat și un fragment dintr-un articol cu titlul ”Legalitatea, continuitatea și unicitatea ordinului profesional al avocaților din România” publicat de Corneliu-Liviu Popescu în numărul 1 din 2007 al revistei ”Curierul Judiciar”. ”Similitudinile” se găsesc la pagina 7 – Popescu și 98 – Corbu”, susțin jurnaliștii CRJI.

Corina Corbu este judecătorul care o va înlocui pe Cristina Tarcea la șefia Înaltei Curți de Casație și Justiție. Ea a fost singurul candidat la concursul organizat de CSM pe data de 18 iulie 2019.

Foto: INQUAM Photos/Octav Ganea

Comentarii


    Lasă un răspuns


    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    WP Twitter Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
    MainNews

    FREE
    VIEW