Critici de la FMI pentru pachetul de noi măsuri fiscale: E nevoie de măsuri suplimentare / Deficitul bugetar, estimat la 6%
Şeful misiunii Fondului Monetar Inetrnațional (FMI) pentru România, Jan Kees Martijn, a susținut miercuri, 4 octombrie, la sediul Băncii Naționale a României (BNR), o conferinţă de presă la finalul consultărilor cu autorităţile române. Echipa FMI, condusă de Jan Kees Martijn, s-a aflat la Bucureşti în perioada 25 septembrie – 4 octombrie 2023, pentru analiza anuală a economiei româneşti, în conformitate cu practica periodică de consultare a tuturor statelor membre FMI. Martijn a subliniat că pachetul fiscal nu este de ajuns pentru reducerea deficitului, fiind necesară implementarea mai multor reforme pentru a stimula creșterea veniturilor și a asigura o politică fiscală mai predictibilă.
Ținta inițială de deficit pentru 2023, de 4,4% din PIB, este acum probabil dificil de atins, iar FMI proiectează un deficit de 6% din PIB. Șeful FMI pentru România a indicat că noul pachet fiscal va îmbunătăți finanțele publice în 2024 și în anii următori cu aproximativ 1% din PIB, reducând deficitul la puțin peste 5% din PIB în 2024, dar Executivul trebuie să crească veniturile cu încă 2% din PIB.
„Actualul deficit rămâne mare, dar este în scădere. În ciuda încetinirii, creșterea economică va rămâne robustă. Inflația va scădea de la 7 la sută la finele lui 2023, la 4,5 la sută în 2024. Pachetul fiscal adoptat recent reprezintă un pas în direcția cea bună, dar sunt necesare ajustări suplimentare. Ținta inițială de deficit pentru 2023, de 4,4% din PIB, este acum probabil imposibil de atins și proiectăm un deficit de 6% din PIB. Noul pachet fiscal va îmbunătăți finanțele publice în 2024 și în anii următori cu aproximativ 1% din PIB, ceea ce va duce la un deficit de puțin peste 5% din PIB în 2024”, a spus șeful FMI pentru România.
Cu toate acestea, deficitele fiscale vor trebui să scadă sub 3 la sută din PIB, așa cum s-a convenit cu Comisia Europeană, pentru a stabiliza datoria publică pe termen mediu, pentru a contribui la asigurarea finanțării necesare pe piață la rate ale dobânzii mai mici și pentru a sprijini plata continuă a fondurilor UE. Pentru a atinge acest obiectiv, va fi nevoie de o ajustare suplimentară de cel puțin 2 % din PIB în următorii ani”, a declarat Jan Kees Martijn.
Impozitele pe cifra de afaceri, o povară asupra unor companii
Totodată, șeful FMI pentru România a criticat taxa de 1% pe cifra de afaceri ca o „povară suplimentară”. Martijn sugerează însă că, pentru a remedia cu adevărat deficiențele sau golurile în încasările fiscale cauzate de majorarea impozitului pe microîntreprinderi, ar trebui să se reducă pragul până la care o companie este considerată microîntreprindere. Prin reducerea acestui prag, mai multe companii ar intra sub incidența impozitului mai mare, crescând astfel încasările fiscale.
„Pragul pentru microîntreprinderi trebuie redus, iar taxa de 1% pe cifra de afaceri este o povară suplimentară. Majorarea impozitului pe microîntreprinderi va crește veniturile fiscale, însă, pentru a elimina cu adevărat această lacună, pragul de înregistrare ca microîntreprindere ar trebui să fie redus în continuare. În plus, impozitele pe cifra de afaceri aplicate băncilor și marilor întreprinderi reprezintă o povară inechitabilă pentru întreprinderile cu marje reduse și pot reduce intermedierea financiară”, a mai spus Jan Kees Martijn.
Șeful FMI pentru România a subliniat necesitatea eliminării excepțiilor fiscale și a menționat posibilitatea impozitării progresive, dar a sugerat că mai întâi trebuie făcută o revizuire a sistemului de taxe și excepții. El a adăugat că trebuie să fie aplicată o taxă corectă pentru toți contribuabilii.
„Pentru reducerea deficitului pe termen lung, creșterea veniturilor este un obiectiv important. Trebuie eliminate excepțiile. Posibilitatea impozitării progresive a fost discutată acum un an, dar am ajuns la concluzia că trebuie întâi făcută ordine în sistemul de taxe și excepții. Nu există o taxă unică acum. Trebuie ca fiecare să plătească partea lui corectă de impozite.
Pentru a reduce deficitul trebuie, în primul rând, ca autoritățile să se uite la sistemul de taxe”, a declarat Jan Kees Martijn.
Sursa foto: Guvernul României
Comentarii