Contre în coaliția de guvernare pe tema procentului din PIB alocat pensiilor

Chestiunea pensiilor continuă să tulbure apele în interiorul coaliției de guvernare. Reuniți în ședința Biroului Executiv, liderii Partidului Național Liberal s-au pus de acord că o eventuală majorare procentului din PIB alocat pensiilor – situat în PNRR la maxim 9,4% – nu este necesară în acest moment, așa cum, la nivel declarativ, susțin social-democrații. 

Într-o declarație de presă susținută la finalul întâlnirii, purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuț Stroe, a susținut că în calculul acelui procent nu ar trebui incluse „pensiile speciale”, așa că, există suficient spațiu pentru majorări, dacă bugetul o va permite.

„În acest moment PNRR nu poate fi modificat și nici nu există un motiv pentru a face acest lucru. Este o chestiune împotriva intereselor statului. O modificare a PNRR ar întrerupe exercițiul bugetar. PNRR funcționează, sunt deja peste 2 miliarde euro care au ajuns în România. Din punct de vedere procedural, borna definită de Comisie este 2023, atunci statele pot recalibra acest PNRR. În domeniul pensiilor ne-am angajat la reformă pentru a aplica principiul contributivității. 9,4% din PIB este sumă suficient. Există spațiu suficient pentru creșterea pensiilor. Chiar și dacă este să ne raportăm la mult invocata lege după care ar trebui să se mărească pensiile, am ocupa 8,24% din PIB. 9,4% din PIB nu cuprinde pensiile din sistemul de apărare și ordine publică, nu cuprinde pensiile speciale, de aici și spațiul de manevră”, a susținut Ionuț Stroe.

Cu totul altceva scrie în PNRR

Conform Planului Național de Redresare și Reziliență, documentul asumat de Guvern în fața Comisiei Europene, prin care România va primi sub formă de granturi și credite până la 29,2 miliarde euro până în 2026, cheltuielile cu pensiile vor fi plafonate la 9,4% din PIB, aici intrând „toate sistemele de pensii publice existente”, inclusiv cele ale speciale.

Unul dintre obiectivele noii legislații va fi fi reprezentat de menținerea stabilă a cheltuielilor publice brute totale cu pensiile (inclusiv toate sistemele de pensii publice existente) pe termen lung, la 9,4% din PIB, inclusiv un mecanism de frânare în cazul depășirii plafonului de cheltuieli.

Context

Odată cu ajungerea la guvernare PSD insistă cu ideea că majorarea substanțială a pensiilor, promisă ani la rând de social-democrați, este blocată de plafonul de 9,4% din PIB, asumat în Planul Național de Redresare și Reziliență.

Pentru anul 2022, Guvernul estimează un PIB de 1.317 miliarde lei, în vreme ce cheltuielile cu pensiile pe bază de contributivitate se vor ridica la 99,7 miliarde lei, adică 7,5% din PIB. La această sumă se adaugă aproximativ 10 miliarde lei pentru pensiile speciale, ceea ce reprezintă 0,9% din PIB, deci un total de 109,7 miliarde lei. Ținând cont de PIB pentru anul 2022 estimat în buget la 1.317 miliarde lei, plafonul de 9,4% destinat pensiilor este de 123,8 miliarde lei. Altfel spus, în PIB există suficient spațiu pentru majorarea pensiilor, nu însă și în buget. Guvernul și-a asumat pentru 2022 un deficit bugetar de 5,54% din PIB, în pofida unor estimări de venituri extrem de ambițioase, iar până în 2024 de sub 3%.

Sursa foto: Inquam Photos / George Călin