Comisia Europeană va achita doar parțial cererea 3 de plată din PNRR, după ce România nu a îndeplinit reforma pensiilor speciale

Comisia Europeană a aprobat parțial a treia cerere de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență, după ce România a îndeplinit doar 68 dintre cele 74 de jaloane și ținte, printre care se numără și reforma pensiilor speciale.

A treia cerere de plată a României, care totalizează 2 miliarde de euro, include pași esențiali în 37 de reforme și 17 investiții menite să genereze schimbări pozitive pentru cetățeni și afaceri, axate pe tranziția verde și digitală, transport sustenabil, renovarea energetică, fiscalitate și pensii, mediul de afaceri, mobilitate urbană, turism și cultură, sănătate, reforme sociale, buna guvernanță, educație, precum și managementul deșeurilor de apă și pădurilor.
Măsurile în această cerere de plată includ:

• Reforma pieței de energie electrică: Un nou cadru legislativ pentru stimularea investițiilor în eficiența energetică din industrie a intrat în vigoare. Acesta elimină barierele din contractele de performanță energetică, introduce supravegherea pieței și stabilește noi standarde pentru eficiența energetică și instrumentele financiare verzi.

• Reforma regimului fiscal special pentru microîntreprinderi: O nouă lege reduce treptat acest regim fiscal special, creând un sistem de impozitare pentru microîntreprinderi mai echitabil, simplu și transparent.

• Investiții în eficiența clădirilor: Au fost semnate contracte pentru renovarea energetică și renovarea integrată a clădirilor rezidențiale și publice.

România pierde banii europeni din cauza pensiilor speciale

Comisia a constatat că jalonul 215 („Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale”) nu este îndeplinit în acest moment. Acest jalon se adaugă altor cinci din a treia cerere de plată a României pe care Comisia le-a evaluat ca fiind neîndeplinite în comunicarea sa din 15 octombrie 2024.

Aceste jaloane includ investiții pentru modernizarea infrastructurii feroviare și dezvoltarea rețelei de metrou din București și Cluj-Napoca, precum și reforme pentru managementul bazat pe performanță în transport, îmbunătățirea guvernanței corporative a companiilor energetice de stat și operaționalizarea politicilor de guvernanță corporativă pentru întreprinderile de stat.

În consecință, Comisia activează procedura de „suspendare a plății”, conform Regulamentului RRF. Această procedură oferă României mai mult timp pentru a îndeplini jaloanele restante, primind totodată plata parțială pentru jaloanele care au fost finalizate cu succes.

Următorii pași

Comisia a trimis evaluarea preliminară pozitivă a jaloanelor și țintelor îndeplinite către Comitetul Economic și Financiar (EFC), care are la dispoziție patru săptămâni pentru a emite o opinie.

În același timp, Comisia a informat România cu privire la motivele pentru care consideră jalonul 215 neîndeplinit. România are o lună pentru a trimite observații Comisiei. După primirea opiniei EFC și analizarea observațiilor României, Comisia va adopta o decizie de plată, declanșând plata către România. Dacă, după analizarea observațiilor, Comisia menține evaluarea că anumite jaloane nu sunt îndeplinite, o parte din plată va fi suspendată.

Suma suspendată va fi determinată prin aplicarea metodologiei Comisiei pentru suspendarea plăților (prevăzută în Anexa II a comunicării publicate pe 21 februarie 2023), care se aplică tuturor statelor membre. Din acel moment, România va avea la dispoziție o perioadă de șase luni pentru a îndeplini jaloanele restante. La sfârșitul acestei perioade, Comisia va evalua dacă acestea au fost îndeplinite în mod satisfăcător.

Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea