Comisia Europeană lansează un semnal de alarmă: Speranța de viață în România este printre cele mai scăzute din UE
Comisia Europeană a transmis un semnal de alarmă privind starea sănătății în Uniune. Potrivit unui comunicat de presă, speranța de viață în România este printre cele mai scăzute din UE și, chiar dacă a crescut din 2000, române cu aproape șase ani sub media Uniunii.
Comisia Europeană transmite că mortalitatea evitabilă ridicată și numărul mare de decese din cauze care pot fi tratate arată faptul că modul de abordare a factorilor de risc ar trebui îmbunătățit și, de asemenea, ar trebui sporită eficacitatea serviciilor de asistență medicală.
„Speranţa de viaţă la naştere variază substanţial în funcţie de gen şi de educaţie. De exemplu, bărbaţii cu cel mai înalt nivel de educaţie trăiesc cu zece ani mai mult decât cei cu cel mai mic nivel de educaţie. Factorii de risc comportamentali sunt larg răspândiţi şi constituie o ameninţare gravă la adresa sănătăţii populaţiei. Alimentaţia deficitară şi lipsa activităţii fizice reprezintă o preocupare majoră.
Deşi rata obezităţii la adulţi este printre cele mai scăzute din UE, cea în rândul copiilor a crescut semnificativ în ultimii ani. Peste 30% dintre bărbaţi (şi numai 8% dintre femei) fumează, iar fumatul regulat în rândul adolescenţilor este, de asemenea, la un nivel ridicat. Şi consumul de alcool este ridicat: 50% dintre bărbaţi consumă excesiv alcool, în mod regulat. Nu au existat iniţiative recente privind consumul de alcool şi rămâne de văzut dacă noua legislaţie privind consumul de tutun, introdusă în 2016, va fi eficientă”, se arată în comunicatul citat.
Cheltuiala privind sănătatea românilor a atins un nivel minim istoric
Conform CE, cheltuiala privind sănătatea românilor a atins un nivel minim istoric, aflându-se cu mult sub nivelul celorlalte țări din Uniune, atât pe cap de locuitor, cât și ca procent din PIB (5,2 % din PIB în 2017 faţă de media UE de 9,8 %).
„Subfinanţarea sistemului subminează capacitatea României de a răspunde nevoilor actuale ale populaţiei. Va fi din ce în ce mai dificil să se răspundă acestor nevoi pe măsură ce populaţia îmbătrâneşte, iar baza de resurse se diminuează. Cheltuielile, limitate, sunt direcţionate către spitale şi asistenţa medicală acordată în spitale. Astfel se explică faptul că asistenţa primară şi comunitară sunt în continuare subdezvoltate”, se mai arată în document.
Numărul medicilor și asistentelor din România se află printre cele mai scăzute din Europa
Comisia Europeană trage un semnal de alarmă în ceea ce privește deficitul forței de muncă în domeniul sănătății, fiindcă numărul medicilor și asistentelor se află printre cele mai scăzute din Europa.
„În 2018, guvernul a abordat această problemă printr-o Ordonanţă de urgenţă care prevede creşteri salariale substanţiale şi rapide, în urma căreia salariile medicilor rezidenţi din spitalele publice au crescut de peste două ori. Ordonanţa a fost adoptată ca urmare a unor proteste şi se speră că o mai bună remunerare va contribui la păstrarea personalului medical şi la reducerea emigraţiei. Sistemul de sănătate din România se confruntă şi cu probleme de guvernanţă. Nu există o evaluare sistematică a performanţelor şi, în general, nu există transparenţă. S-au făcut schimbări frecvente la în structurile de conducere, cu peste 12 miniştri ai sănătăţii în zece ani, precum şi schimbări frecvente de management la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Toate acestea subminează stabilitatea, coordonarea şi progresul reformelor”, mai arată sursa citată.
Comisia Europeană trage un semnal de alarmă în privința speranței de viață în România, aceasta aflându-se printre cele mai scăzute din Uniune.
Comentarii