Comisia Europeană, critici aduse României privind statul de drept – DOCUMENT
Comisia Europeană a publicat un raport în care aduce critici dure la adresa României privind statul de drept. Secția Specială, modul în care funcționează CNA, ordonanțele de urgență date de Guvern sau faptul că modificările făcute de PSD la Legile Justiției încă produc efecte, printre principalele probleme menționate în raport.
Independența justiției
CE critică faptul că modificările făcute de PSD la Legile Justiției încă produc efecte.
„Amendamentele aduse Legilor Justiției continuă să ridice semne de întrebare cu privire la impactul asupra independenței justiției. Legile Justiției reglementează statutul judecătorilor și a procurorilor, organizarea sistemului judiciar și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii”, potrivit Comisiei Europene.
Comisia Europeană menționează și înființarea Secției Speciale, indicând că independența, eficiența și calitatea sistemului judiciar din România sunt puse sub semnul întrebării.
„De la început, implementarea SIIJ a confirmat îngrijorările privind presiunea pe care o resimt judecătorii și procurorii, independența, eficiența și calitatea sistemului judiciar”, se arată în raportul Comisiei Europene.
„Chiar dacă autoritățile au raportat că, din Octombrie 2019, numărul cazurilor inițiate împotriva magistraților a scăzut, rămân îngrijorări conform cărora SIIJ poate fi folosită ca o armă pentru a pune presiune pe magistrați”, potrivit aceluiași raport.
Compatibilitatea SIIJ cu Legile Uniunii Europene este pusă la îndoială.
„În anul 2019, Curtea de Justiție a UE, a trimis mai multe solicitări în care punea la îndoială compatibilitatea Secției Speciale cu legile Uniunii Europene”
Ordonanțe de urgență utilizate excesiv
„Procesul legislativ obișnuit este, de obicei, dat la o parte de folosința excesivă a ordonanțelor de urgență. Constituția susține că ordonanțele de urgență trebuie adoptate în situații excepționale sau în care urgența efectivă este motivată.(…) Multe guverne s-au folosit de ordonanțe de urgență pentru a reglementa domenii precum justiția, procesul electoral sau drepturile fundamentale. Acest lucru pune la îndoială calitatea legislației și separarea puterilor”, potrivit raportului CE.
Îngrijorări privind procedurile de numire și demitere a procurilor din funcții înalte
„În anul 2019 au fost numiți în funcție noi șefi ai Parchetelor, dar există îngrijorări pe lungă durată privind procedura de numire și demitere a procurorilor din funcții înalte”, potrivit raportului.
„În timp ce procurorul-șef al DNA a fost numit în urma unui aviz pozitiv dat de Consiliul Superior al Magistraturii, procurorul-șef al DIICOT a fost numit în funcție, chiar dacă a primit aviz negativ de la CSM”, făcând referire la Giorgiana Hosu, care, între timp, a demisionat din funcția de procuror-șef al DIICOT.
În plus, Comisia Europeană sugerează nevoia unui proces de numire mai riguros și independent, iar o soluție în acest sens poate fi implementată cu ajutorul Comisiei de la Veneția.
CNA, expertiză limitată
„Subliniem expertiza limitată a unor membrii CNA și lipsa unui consens privind normele. Bugetul alocat de stat către CNA a fost lovit serios de pandemia de Covid-19, iar acest lucru a dus la un număr insuficient de angajați, lucru care se vede în sarcinile privind mediul digital”, precizează Comisia Europeană.
Raportul mai arată că media este expusă „presiunilor politice, dat fiind că lipsesc garanții legale în ce privește independența editorială, separate de autoreglementările la nivelul redacțiilor și publisherilor”.
Întreg raportul Comisiei Europene:
Știre în curs de actualizare.
Sursă foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Comentarii