Comisia Europeană critică dur guvernul Ciolacu pentru întârzierile din PNRR

Comisia Europeană critică Guvernul României, printr-o scrisoare transmisă recent, pentru stagnarea Planului Național de Redresare și Reziliență. O notă de informare trimisă de Marcel Boloș către toate ministerele, obținută de Digi24, arată cum oficialii de la Bruxelles cer explicații pentru întârzierile de la București și spun că modificările propuse de autoritățile de la București, în multe domenii, sunt nerealiste.

​Într-o scrisoare trimisă la începutul lunii aprilie, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), condus de Marcel Boloș, a trimis Comisiei Europene mai multe modificări în Planul Național de Redresare și Reziliență. Printre acestea, Guvernul propunea sa fie tăiate 3,5 miliarde de euro de la proiecte care nu au șanse să fie gata până în 2026, bani care să fie mutați către alte proiecte mature.​Însă, potrivit răspunsului primit de Guvern, Comisia Europeană nu a fost de acord, cel puțin nu total, cu propunerile oficialilor români, spunând că modificările nu au fost susținute de documente care să le justifice, dar și că unele măsuri nu sunt realiste. În plus, Comisia a avertizat că întârzierile înregistrate la București afectează dezvoltarea țării.

Grave probleme în sectorul energetic

Unele dintre cele mai mari probleme ridicate de oficialii europeni sunt în sectorul energetic. Mai exact, reforma decarbonizării – închiderea minelor pe cărbune. Conform celor asumare în PNRR, România trebuie să închidă centralele pe cărbune până la finalul acestui an, ceea ce include capacitățile de la Complexul Energetic Oltenia (Rovinari, Turceni), CET Craiova și CET Govora.​

Ministerul Energiei a propus însă amânarea acestei măsuri până în 2029, pe motiv că nu există suficiente grupuri pe gaz care să înlocuiască capacitățile de producție a energiei pe cărbune. Potrivit documentului consultat de Digi24, Comisia Europeană spune însă că ministerul nu a oferit dovezi suficiente pentru a demonstra că există probleme privind aprovizionarea.

România ar fi putut construi mai multe spitale

​Problemele nu se limitează doar la energie. În domeniul sănătății, Comisia cerut Guvernului să explice de ce nu se mai pot construi toate cele 24 de spitale promise inițial și a subliniat că puteau fi duse la bun sfârșit, conform bugetului alocat, cel puțin 15, în loc de 13 cât a anunțat ministrul Marcel Boloș.​

De asemenea, oficialii europeni arată că Guvernul s-a contrazis în declarații. Asta pentru că, în urmă cu două luni, în februarie, executivul spunea ca doar 11 spitale au progresat și ar putea fi gata până la anul.

Întârzieri și la Ministerul Mediului

Un alt minister criticat de Comisia Europeană este cel al mediului. S-au cerut explicații suplimentare pentru că ministerul vrea să păstreze în PNRR proiecte despre care Comisia spune că sunt slabe șanse să fie îndeplinite. Întârzieri sunt la realizarea celor 26 de sisteme privind reciclarea deșeurilor, prin care autoritățile promiteau să recicleze 8 miliarde de ambalaje anual, o reformă de 220 milioane de euro.

Comisia Europeană a dat termen Guvernului ca până la începutul lunii viitoare să trimită toate explicațiile cerute, dar și varianta finală a modificărilor dorite în PNRR. În cazul în care nu vor exista îmbunătățiri, Executivul riscă să piardă bani.

România are termen până în august 2026 să atragă banii din PNRR.

Conform regulamentului privind PNRR, Guvernul are termen până în august 2026 să efectueze deconturi pentru proiectele realizate. În caz contrar, va pierde cel mai probabil o parte importantă din cele 28,5 miliarde de euro alocate de Uniunea Europeană pentru revenirea după pandemia de coronavirus. În acest context, oficialii de la București încearcă să convingă executivul de la Bruxelles să extindă termenul, dar șansele sunt destul de mici, după cum a recunoscut președintele interimar, Ilie Bolojan.

„Să eliminăm cheltuielile inutile, să aducem instituţiile care au fost scăpate de sub control, companiile de stat, sub un anumit control şi, într-adevăr, să lucrăm sistematic la reducerea cheltuielilor, la absorbţia de bani europeni. Una din discuţiile de zilele trecute cu Comisarul pentru Buget a fost clar: pentru că orice modificare la acest program PNRR înseamnă un vot în 27 de ţări, în Parlamente, probabilitatea să se amâne din luna august (n.r. – 2026) încolo este foarte scăzută. Deci, ori vă cheltuiţi banii pe care-i aveţi, ori, dacă nu, o să îi pierdeţi. Eu cred că n-ar fi bine să pierdem aceşti bani, pentru că înseamnă investiţii care nu se fac în România. Dacă nu vom face toate aceste lucruri, nu ne vom încasa banii de la buget acolo unde există evaziune, vom ajunge în situaţia în care ancţionăm haotic, să creştem taxe şi impozite şi, de fapt, victimele vor fi în primul rând oamenii simpli, pentru că cei care mai au ceva bani o să se mai descurce cumva”, a explicat Ilie Bolojan.

România a reuşit să absoarbă doar 9,4 miliarde prin PNRR.