Comisia de control al SRI se întrunește marți pentru a cere un punct de vedere referitor la declarația lui Iohannis despre Legea pentru autonomia Ținutului Secuiesc
Comisia comună permanentă a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații se va întruni, marți, pentru a cere Serviciului Român de Informații un punct de vedere referitor la declarația Președintelui României despre Legea pentru acordarea autonomiei Ținutului Secuiesc.
„Cred că este important să avem la Comisie un punct de vedere scris al Serviciului Român de Informații, însă îmi mențin opinia referitoare la necesitatea audierii conducerii Serviciului Român de Informații.
Trebuie respectate procedurile și regulamentele parlamentare, iar decizia privind audierea aparține plenului Comisiei, cu atât mai mult cu cât acest subiect este unul ce privește securitatea națională a României, în speță apărarea valorilor constituționale (art. 1 din Constituția României)”, a declarat Deputat Marian Gheorghe Cucșa, vicepreședinte al Comisiei.
Context
Președintele Klaus Iohannis s-a pronunțat categoric împotriva proiectului de autonomie maghiară și atacat în termeni duri Partidul Social Democrat pe motiv ar ajuta UDMR să treacă legea prin Parlament.
Ca reacție, președintele PSD, Marcel Ciolacu, cere SRI și SIE să dezmintă afirmațiile șefului statului.
Camera Deputaților a adoptat tacit, fără dezbatere, proiectul de lege care acordă autonomie administrativă Ținutului Secuiesc, inițiativă legislativă depusă de deputații UDMR înainte de Crăciun. Propunerea va intra în dezbaterea senatorilor, care sunt for decizional în cazul acesta.
Proiectul de lege a primit avize negative în comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților dar a depășit termenul de dezbatere și adoptare în plen și, potrivit regulamentului, se consideră adoptat fără dezbatere.
Conform proiectului, Ținutul Secuiesc poate deveni regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul României iar limbile maghiară și română vor fi folosite în instituțiile publice de cetățenii domiciliați în Ținutul Secuiesc.
Autonomia regională va fi exercitată de un Consiliu de Autoadministrare, autoritate publică regională aleasă prin vot universal, egal, direct secret și liber exprimat, precum și de Comisia de Autoadministrare desemnată de acesta.
Totodată, potrivit proiectului, Ținutul Secuiesc poate avea președinte cu un mandat de patru ani dar și autorități locale – un Consiliu Scaunal, un Consiliu Comunal, Consiliu Orășenesc, Consiliu Municipal și primar.
Inițiativa legislativă mai spune că statutul de regiune autonomă a Ținutului Secuiesc poate fi desființat numai printr-un referendum organizat în Ținutul Secuiesc.
„Ca expresie a identității sale istorice, în scopul asigurării egalității de șanse a cetățenilor și protecției identității naționale maghiare, locuitorii Ținutul Secuiesc se constituie în comunitate autonomă. Ordinea administrativă a Ținutului Secuiesc se bazează pe condițiile geografice, economice, sociale și culturale, pe dezideratul istoric al populației acestuia privind asigurarea autonomiei. Aspirația locuitorilor regiunii la autonomie are ca obiectiv participarea democratică a cetățenilor la viața societății, la dezvoltarea economico-socială, la sprijinirea și ocrotirea realizării intereselor teritoriale”, susțin în expunerea de motive a proiectului de lege inițatorii UDMR.
sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Comentarii