🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

„Coaliția a înaintat în repetate rânduri propuneri pentru reducerea inechității din sistem în perioada pandemiei.  În acest sens, reiterăm faptul că este necesar un program integrat de intervenție, care să țină seama de toate nevoile copiilor dezavantajați (inclusiv de alimente) și să includă activități remediale și pe timpul verii. După cum am arătat în acest studiu exploratoriu, organizațiile neguvernamentale din domeniu au făcut eforturi și au oferit nenumărate resurse în perioada pandemiei și își pot aduce contribuția printr-un parteneriat cu sistemul educațional”, a precizat sursa citată.

„Deciziile de modificare a structurii anului școlar trebuie să ia în considerare deficitul de învățare, interesele elevilor și profesorilor și să fie consecvente și bazate de cercetări în domeniu. În fapt, avem parte de inconsecvență: anul acesta sunt prelungite vacanțele școlare, iar anul școlar viitor, potrivit planificării Ministerului Educației, are o perioadă de șapte luni de cursuri, fără nicio pauză.
Înțelegem contextul diferit și lipsa de predictibilitate, în contextul dat. Dar dacă într-adevăr contează pregătirea elevilor din anii terminali pentru examene, mai ales după un an de învățământ on-line, atunci structura de orar și prezența fizică la școală ar trebui să fie ADAPTATĂ la nevoile acestora, în loc să se meargă pe cea standard”, susține asociația.

Statul ar fi putut să ofere sprijin dedicat pentru pregătirea examenelor, în loc să încurajeze industria meditațiilor, inaccesibilă pentru cei dezavantajați. Astfel, Coaliția pentru Educație consideră că se impune reconsiderarea rostului școlii.

„Prezența la școală, fizic, trebuie să însemne și timp pentru socializare, dobândirea de abilități socio-emoționale, un alt mod de de organizare a activităților de predare-învățare-evaluare. Școala nu se poate întoarce la timpul de dinaintea pandemiei ca și cum elevii și profesorii, comunitățile nu au trecut prin transformare și criză”, potrivit sursei citate.

Ce măsuri sunt propuse pentru anul 2021

-un angajament ferm al Ministerului Educației pentru ca școlile și grădinițele să fie deschise peste vară pentru orice tip de program de învățare remedială sau dezvoltare a abilităților socio-emoționale prin activități de socializare, conectare emoțională, practicarea de abilități de viață;

-susținerea descentralizării, prin reglementare și finanțare – schimbare de proceduri, regulamente care să încurajeze unitățile de învățământ în procesele de organizare a activității astfel încât să urmărească cât mai bine interesul elevilor și al comunității din care fac parte;

-ajustarea periodică a scenariilor de lucru ale unităților de învățământ, prin consultare, de exemplu includerea informațiilor legate de impactul pandemiei în comunitate. Este posibil ca un anumit grad de imunizare să fie atins prin vaccinarea în procent semnificativ a profesorilor;

-acordarea de sprijin pentru consilierea psihologică a elevilor, părinților și profesorilor, mai ales în contextul pandemiei.

Cum a fost adâncită inechitatea în Educație

-dintre bogați și săraci: de exemplu, sunt avantajați elevii cu acces la învățământul privat care a funcționat mascat în activități de after-school sau elevii care au avut acces la meditații pentru pregătirea examenelor naționale;

-dintre urbanul mare, urbanul mic și rural: de exemplu, prin închiderea școlilor inclusiv în localități care nu aveau cazuri confirmate, accesul deficitar la resurse educaționale, accesul elevilor la profesori formați pentru a lucra digital;

-dintre părinți: de exemplu, dintre părinții care și-au pierdut locurile de muncă și veniturile și părinții foarte puțin afectați, părinții singuri care au nevoie de sprijin pentru a-și putea păstra locul de muncă, părinții care au sprijin în supravegherea copiilor în familia extinsă, părinți și aparținători în situații de risc de toate tipurile – risc medical, risc economic, risc de siguranță fizică (violență în familie), risc de sărăcire accentuată ș.a.

Studiile ar trebui corelate cu ritmul anual al anotimpurilor

-pauza din procesul de învățare în luna aprilie este prea mare pentru mulți elevi;

-eventualele recuperări realizate de la revenirea în școli în februarie s-ar pierde și acestea în condițiile în care nu se prelungește anul școlar;

-există copii atipici pentru care ultimul an a venit cu și mai multă presiune în viața și educația lor;

-copiii din comunitățile vulnerabile nu mai vin la școală după ce vremea se încălzește, fiind cooptați în treburile gospodărești, astfel încât vor fi multe situații școlare neîncheiate și/sau abandon școlar;

-este planificat și finanțat programul de învățare remedială din semestrul II al anului școlar 2020/2021, pentru patru luni, din care tocmai se elimină o lună;

-educația nu înseamnă doar examenele de la final de ciclu – deciziile par să fie luate doar în funcție de organizarea admiterii la universități.

„Prin deficitul de consultare și comunicare se susține un discurs dihotomic între părinți și profesori despre rolul grădinițelor și școlilor de a avea grijă de copii: a) părinții nu sunt profesioniști în educație; b) personalul din prima linie are nevoie de soluții de încredere pentru copii; c) este nevoie de părinți prezenți și competitivi în locurile de muncă ocupate.
Nu în ultimul rând, Guvernul României nu a comunicat impactul financiar al măsurii de susținere a concediilor pentru părinții care au stat acasă, ocupându-se de copii în perioadele de suspendare a cursurilor cu prezență fizică. Astfel, percepția opiniei publice este că Ministerul decide să acorde vacanță pentru a evita plata acestui sprijin. În absența unor date publice, pare că anul școlar, educația, depind de calculele financiare de la direcția economică a unei companii. Ori, ceea ce ne dorim este să avem politici educaționale care să fie bine fundamentate și să fie rezultatul unor consultări reale cu partenerii sociali”, este concluzia Coaliției pentru Educație.

Sursă foto: Inquam Photos/ Octav Ganea