Cine vrea șefia NATO și ce șanse are fiecare candidat – ANALIZĂ
Președintele României, Klaus Iohannis, a anunțat marți că intră în cursa pentru a deveni viitorul lider al NATO, opunându-se premierului olandez Mark Rutte, care se luptă să obțină sprijinul tuturor celor 32 de țări membre.
Declarația președintelui Klaus Iohannis nu a fost neașteptată. În continuare, vor avea loc negocieri, însă pot apărea și alte candidaturi, a menționat marți președintele UDMR, Kelemen Hunor.
„Era de aşteptat să vină preşedintele României în faţa cetăţenilor şi să spună ce gânduri are după ce-şi termină mandatul. Deci n-a fost o surpriză pentru nimeni, bănuiesc, anunţul de azi. Mai departe urmează negocieri, fiindcă acolo nu se votează cu majoritate, trebuie un consens şi cel puţin în acest moment există doi candidaţi puternici, Mark Rutte şi Klaus Iohannis, şi deocamdată există trei-patru state care au anunţat sprijinul pentru Mark Rutte. Aşteptăm să vedem anunţul şi pentru cine îl susţine pe Klaus Iohannis, dar trebuie consens, deci urmează negocieri”, a spus liderul UDMR la TVR Info, potrivit Agerpres.
Potrivit acestuia, „urmează o perioadă când fiecare analist îşi va da cu părerea, dar de fapt nimeni n-o să ştie exact ce se întâmplă”: „De foarte multe ori când sunt doi candidaţi puternici poţi să te aştepţi la o surpriză – să vină o a treia candidatură şi să se formeze un consens în jurul candidatului-surpriză. Acum ştim sigur că Mark Rutte nu e susţinut de Turcia, de Bulgaria şi de Ungaria. Şi de români, bineînţeles, că avem un candidat. Dar nu ştim cine ne susţine pe noi. Olanda sigur nu, cei care au făcut deja anunţul că deja îl susţin pe Mark Rutte pe această poziţie şi să vedem ce se va întâmpla”, a adăugat el.
Traian Băsescu: „Dacă prin candidatura lui Iohannis se pune sub semnul întrebării prezența lui Mark Rutte în fruntea NATO, e foarte bine”
Marți seara, Traian Băsescu a acordat un interviu la Digi24, în care a discutat despre anunțul făcut de președintele Iohannis referitor la candidatura sa pentru funcția de secretar general al NATO. Fostul președinte a comentat că, dacă candidatura lui Iohannis ar putea să aducă în discuție prezența lui Mark Rutte în fruntea NATO, ar fi benefic. Băsescu a menționat că Rutte are o atitudine negativă față de România și că aceasta nu ar trebui să fie acceptată în nicio poziție în cadrul NATO sau al Uniunii Europene, argumentând că acesta a cauzat prejudicii suficiente României.
„Da, aici este partea de risc major pe care eu o văd în această declarație. În primul rând, dacă ar fi fost un aranjament deja făcut să se renunțe la Rutte, cei care ar fi trebuit să anunțe ar fi fost americanii. Trebuie să știți că în interiorul NATO, desemnarea secretarului general al Alianței este un act politic pe care și-l arogă în primul rând SUA, dar și celelalte două puteri nucleare din NATO – Marea Britanie și Franța. De asemenea, în desemnarea secretarului general se are în vedere și rotația prezenței în Consiliul de Securitate al membrilor nepermanenți, în așa fel încât cele 3 puteri nucleare să nu aibă surprize la vot. Deci, lucrurile sunt foarte complicate. Personal, aș spune, poate puțin ironic, că n-am crezut niciodată că se scoate la concurs postul de secretar general al NATO, dar se pare că s-a scos, și domnul Iohannis s-a înscris la acest concurs. Rămâne de văzut care va fi finalul.”, a spus Traian Băsescu.
Întrebat ce șanse are Klaus Iohannis să obțină șefia NATO, Traian Băsescu a declarat că nu are suficiente informații privind perspectivele aliaților.
„Ar trebui să știu foarte multe lucruri de la aliați, ca să pot să fac o evaluare cu privire la șanse. În orice caz, aș spune că dacă prin candidatura lui Iohannis se pune sub semnul întrebării prezența lui Mark Rutte în fruntea NATO, e foarte bine. Mark Rutte este un om care disprețuiește România și n-ar trebui să acceptăm prezența lui în nicio funcție la nivel NATO, sau la nivelul Uniunii Europene. Și-a condus destul țara, și a făcut destul rău României.”
În prezent, premierul olandez, Mark Rutte, este văzut ca favorit pentru poziție, având sprijinul Statelor Unite, Germaniei, Franței și Marii Britanii. Cu toate acestea, decizia finală este rezultatul unor consultări diplomatice bazate pe consens, iar unele țări exprimă rezerve față de propunerea Olandei. În acest context, se pune întrebarea ce șanse sunt ca președintele României să obțină sprijinul aliaților.
„După părerea mea, trebuia deja să urmeze astfel de mesaje, după primul anunț, cel care a fost, așa, mai mult un semnal, că ar vrea să candideze. Încă de atunci trebuia să existe semnale publice. Pentru că anunțul a fost făcut public, acum în mod obligatoriu trebuie să ai reacții, șefii de stat și de guvern nu pot să rămână tăcuți la un asemenea anunț, mai ales dacă mulți dintre ei sunt deja înțeleși pentru Mark Rutte.”, a mai spus Băsescu.
Cristian Pîrvulescu: „Sunt foarte bune șansele lui Iohannis”
Potrivit analistului politic Cristian Pîrvulescu, perspectivele președintelui Klaus Iohannis în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței Nord-Atlantice sunt considerate „foarte promițătoare”.
„Preşedintele Iohannis este un politician care face calcule, care nu se expune în mod inutil, care îşi pregăteşte mişcările. Cel mai uşor este de comparat cu un jucător de şah, dar nu cu unul amator, ci cu un mare maestru. Iar această mişcare pe care o face astăzi, imediat după întâlnirea pe care a avut-o cu preşedintele Muntenegrului, pare să indice că există deja o coaliţie suficientă pentru a-l susţine, o coaliţie formată din state din Europa Centrală şi de Est. Nu uitaţi declaraţiile făcute de Ungaria, clar împotriva lui Mark Rutte (fost premier olandez – n.r.), declaraţiile unor lideri din Ţările Baltice sau din Polonia, care susţin necesitatea unui leadership din Est la nivel european şi NATO. Toate astea arată că există şansa unei confruntări pe care nimeni nu şi-o doreşte între Est şi Vest, dar în momentul în care Estul prezintă o candidatură oficială puternică şi o candidatură a unui lider care este recunoscut la nivel european, cred că şansele preşedintelui Iohannis sunt foarte bune”, a spus marţi pentru Agerpres Cristian Pîrvulescu.
Analistul a precizat că, în situația dată, Klaus Iohannis ar beneficia de susținerea țărilor din Est.
„Cu siguranţă, ţările din Est sunt cele care susţin candidatura României. E vorba de Ţările Baltice, Polonia. Foarte probabil să o facă şi Ungaria. Aţi văzut? Preşedintele Iohannis are un stil, nu face declaraţii tranşante. El este foarte circumspect şi foarte diplomat, încercând să nu deranjeze anumite intenţii, anumite interese. Acesta este motivul pentru care sunt foarte convins că această candidatură va fi una care poate să fie susţinută inclusiv de parteneri din Vest. Vă aduc aminte că, în urmă cu două săptămâni, preşedintele Iohannis s-a întâlnit cu Mark Rutte la informala organizată de preşedintele Macron la Paris. Avem o fotografie în care preşedintele Iohannis îi strânge mâna acestuia şi îl priveşte cu siguranţă. Deja, din acel moment, am avut convingerea că preşedintele Iohannis are o susţinere suficientă pentru a putea să îi contrapună lui Rutte şi are ca experienţă politică un alt rezultat decât cel pe care îl poate prezenta Mark Rutte. Nu putem să vorbim în cazul României despre o victorie a extremei drepte, aşa cum s-a întâmplat în Olanda”, a explicat analistul politic.
foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Comentarii