Monday, September 20, 2021
Jurnalism corect


Cine este noul șef al CNAS: Vasile Ciurchea, cercetat într-un dosar al DNA pentru abuz în serviciu

By Madalina Balaceanu , in Justitie Politic Stirile zilei , at 24 iulie 2019 Etichete: ,

Decretul de numire a lui Vasile Ciurchea în funcția de director al CNAS a fost publicat seara trecută în Monitorul Oficial. Ciurchea a mai condus Casa Națională de Asigurări de Sănătate în  iunie 2014-martie 2016 dar și februarie 2007-ianuarie 2009. El este anchetat de DNA într-un dosar de corupție, în care prejudiciul se ridică la peste 16 milioane de euro.

Potrivit DNA, Vasile Ciurchea, în calitate de președinte al CNAS a fost acuzat de abuz în serviciu. Procurorii spun că, în perioada 2007 – 2009, între Casa de Sănătate și HP România au fost încheiate mai multe acte adiționale la Contractul pentru implementarea sistemului informatic SIUI, la prețuri supra-evaluate, respectiv la valori de 804 euro/zi-om în cazul a două dintre actele adiționale acte și de 760/zi-om. Ulterior, aceleași servicii au fost subcontractate cu 200 euro/zi-om. 

“Din probele administrate, a rezultat că aceste acte adiționale au fost încheiate în următoarele condiții: 

– fără să se aplice o procedură de achiziție conform legii; 

– CNAS a acceptat propunerile SC HP ROMÂNIA fără o analiză proprie a necesarului și a prețului ofertat, fără o negociere reală și fără o fundamentare a tarifului din partea furnizorului,

– ofertele SC HP ROMÂNIA SRL nu au fost analizate în cadrul Comisiei de negociere/de analiză și evaluare tehnico-economică de optimizare a SIUI 

– aceste servicii au fost subcontractate până la prestatorii direcți, la prețuri din ce în ce mai mici, astfel încât pentru serviciile efectiv efectuate, prestatorii au încasat cel mult 200 de euro/zi-om”, se precizează în comunicatul DNA.

Procurorii DNA mai susțin că prejudiciul, în acest dosar, este de aproape 17 milioane de euro. Împreună cu Vasile Ciurchea, mai sunt cercetați și alți directori ai Casei de Sănătate din acea perioadă, dar și firma HP România pentru complicitate la abuz în serviciu. 

Urmărirea penală a început în 2016, dosarul fiind încă în cercetare. 

Cu toate acestea, premierul Viorica Dăncilă l-a numit în funcția de director la CNAS, spunând că mizează pe experiența acestuia. 

Întrebată dacă știe că Vasile Chiurchea a fost anchetat de procurorii DNA pentru nereguli exact la licitațiile pentru cardul de sănătate, Viorica Dăncilă a răspuns: „Am văzut aceste lucruri, dar am considerat că avem nevoie de un specialist. Sunt probleme, el cunoaște sistemul, foarte bine pregătit. (…) Da, a fost un dosar în 2012, dar nu a fost audiat, nu a fost nici o acuzație la adresa sa. Dacă va apărea cel mai mic lucru care să ateste faptul că Vasile Ciurchea a încălcat legea, cu siguranță îl vom schimba. Dar acum avem nevoie de un specialist. E o numire provizorie.”

Mai jos, comunicatul integral al DNA, din 2016:

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspecții:

VASILE CIURCHEA, președinte al Casei Naționale a Asigurărilor de Sănătate (CNAS) la data faptelor respectiv februarie 2007 – ianuarie 2009, 
VALERIU SIMION, vicepreședinte al CNAS la data faptelor , 
LEANA STOEA, director general adjunct al CNAS la data faptelor, 
MIHAI BEJAT, director la Direcția Tehnologia Informației din cadrul CNAS la data faptelor, 
OVIDIU MUNTEANU, director la Direcția Juridic și Contencios din cadrul director la Direcția Juridic și Contencios din cadrul CNAS la data faptelor, 

toți cei anterior menționați pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată

IRINEL POPESCU, președinte al Casei Naționale a Asigurărilor de Sănătate (CNAS) la data faptelor, respectiv ianuarie-decembrie 2009 
CONSTANTIN MARIA MIHAELA, director general adjunct 
MEDVEȘ ISTVAN LUCIAN, director la Direcția Tehnologia Informației 
MIHAI LILIANA MARIA, director la Direcția Juridic, Contencios și Acorduri Internaționale 

toți cei anterior menționați pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit 

SC HP România S.R.L., ca persoană juridică, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată.

În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt: 
În perioada 2007-2009, între CNAS și HP România S.R.L au fost încheiate mai multe acte adiționale la un contract de informatizare a instituției, prin care au fost achiziționate servicii suplimentare de asistență tehnică și instruire on-site pentru Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) și pentru softul care asigură planificarea resurselor (ERP) la prețuri supraevaluate, respectiv la valori de 804 euro/zi-om în cazul a două dintre actele adiționale acte și de 760/zi-om, în cazul unui alt act adițional, dintre cele care fac obiectul prezentului dosar.
Din probele administrate a rezultat că aceste acte adiționale au fost încheiate în următoarele condiții: 
– fără să se aplice o procedură de achiziție conform legii; 
– CNAS a acceptat propunerile SC HP ROMÂNIA fără o analiză proprie a necesarului și a prețului ofertat, fără o negociere reală și fără o fundamentare a tarifului din partea furnizorului,
– ofertele SC HP ROMÂNIA SRL nu au fost analizate în cadrul Comisiei de negociere/de analiză și evaluare tehnico-economică de optimizare a SIUI 
– aceste servicii au fost subcontractate până la prestatorii direcți, la prețuri din ce în ce mai mici, astfel încât pentru serviciile efectiv efectuate, prestatorii au încasat cel mult 200 de euro/zi-om.

Se estimează că, prin contractarea, presupus nelegală, a serviciilor adiționale, a fost creat un prejudiciu de 16.847.405,96 euro inclusiv TVA (reprezentând diferența între valoarea serviciilor facturate de SC HP ROMÂNIA SRL și costul real al acestor servicii de 200 euro/zi-om), bani care ar fi fost plătiți de CNAS în mod nelegal.

Referitor la persoanele responsabile pentru crearea acestui prejudiciu, din actele efectuate de procurori a rezultat că acestea sunt, pe de o parte, angajații CNAS care au semnat aceste acte adiționale și, pe de altă parte, societatea HP România SRL care, în oferta sa adresată CNAS, a solicitat un preț supraevaluat și nefundamentat.

Suspecților – persoane fizice și persoanei juridice – li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.

Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Foto: wallstreet

Comentarii


    Lasă un răspuns


    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    MainNews

    FREE
    VIEW