Cine este Giorgiana Hosu, propunerea ministrului Justiției pentru funcția de procuror-șef DIICOT
Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a anunțat marți că propunerea pentru procurorul care va conduce în următorii trei ani DIICOT este Giorgiana Hosu. Aceasta a preluat, în octombrie anul trecut, atribuțiile de șef al instituției după ce Felix Bănila și-a dat demisia din fruntea instituției, la cererea președintelui Klaus Iohannis. În luna noiembrie a anului 2019, CSM a respins cererea de prelungire a interimatului Giorgianei Hosu, însă aceasta a condus în continuare instituția, deoarece deține funcția de procuror-șef adjunct al DIICOT.
Giorgiana Hosu lucrează în DIICOT din anul 1998. Procurorul a fost adjunct și în perioada 2013-2015, după ce, anterior a condus vreme de cinci ani Serviciul de combatere a macrocriminalității economico-financiare al instituției.
În urma demisiei fostei șefe a DIICOT, Alina Bica, din anul 2015, Hosu a preluat interimatul instituției. A candidat pentru șefia DIICOT, dar a pierdut în favoarea lui Daniel Horodniceanu.
Cazul Caracal
După ce fostul procuror-șef interimar Felix Bănilă a demisionat, Giorgiana Hosu a preluat cazul Caracal. În fața comisiei Ministerului de Justiție de săptămâna trecută, procurorul a declarat că în acest dosar instituția a avut deficiențe de comunicare și că își asumă acest lucru, însă anchetatorii au lucrat eficient.
„Acest caz a generat o foarte puternică emoție publică și pot să înțeleg că oamenii au simțit că sunt insuficient apărați. Pe de altă parte, daca au existat deficiențe în comunicarea publică, dacă nu am fost suficient de deschiși în comunicarea publică, e un lucru pe care eu trebuie să mi-l asum. Din perspectiva cealaltă, a urmăririi penale, colegii mei au fost extraordinar de eficienţi, foarte bine pregătiți, atât procurorii cât și polițiștii. Au făcut un lucru foarte bun și au finalizat dosarul astfel încât probele administrate acolo și readministrate în fața judecătorului să conducă la condamnarea definitivă”, a declarat Giorgiana Hosu în cadrul interviului pentru funcția de procuror-șef DIICOT.
În afara de cazul Caracal, printre cele mai cunoscute dosare soluționate de Giorgiana Hosu este cel în care omul de afaceri Sorin Beraru a fost anchetat pentru fraudarea cu peste 3,5 milioane de dolari a societății CICO. În cele din urmă, bărbatul a fost condamnat la șapte ani de închisoare cu executare.
Cazul CFR Mesagerie și Manhattan
Un alt dosar instrumentat de procurorul-șef adjunct al DIICOT a fost cel al omului de afaceri Hassan Awdi, condamnat la opt ani de închisoare în dosarul falimentării CFR Mesagerie, dar și cel al lui Omar Hayssam, condamnat la 24 de ani de închisoare în dosarul „Manhattan”.
Declarația de avere
Potrivit declarației sale de avere, Giorgiana Hosu nu deține vreo proprietate, vreo mașină sau bijuterii. Aceasta are un gredit în valoare de 45.000 de lei, scadent la finele lui 2020 și venituri anuale de la PÎCCJ, DIICOT, în valoare de 10.844 lei, respectiv 98.854.
Soțul acesteia lucrează la Centrul pentru despăgubiri și are un venit anual de 89.622 și o pensie de la Ministerul Afacerilor Interne în valoare de 124.800 de lei pe an.
România este considerată țară de tranzit pentru droguri de mare risc
În fața comisiei de la Ministerul Justiției, Giorgiana Hosu a declarat că grupările infracționale curde și albaneze sunt interesate de depozitarea drogurilor în România și că țara noastră este un loc de tranzit pentru drogurile de mare risc care trebuie să ajungă în vestul Europei.
„Am constatat ca tendințe, pentru sfârșitul anului 2019: a crescut numărul migranților pe ruta est-mediteraniană și Balcani și s-a intensificat activitatea grupărilor infracționale din zonă. În România acest fapt e scăzut. Am constatat că grupările curde și albaneze sunt interesate de depozitarea drogurilor în România. România este considerată țară de tranzit pentru droguri de mare risc, dar nu rută principală către vest. Drogurile sintetice, precum ecstasy, sunt aduse în România pentru consum. Capturile de la noi din ultimii doi ani relevă existența în priximitatea țării noastre a unor depozite importante de droguri.
Gruprile criminale organizate autohtone acționează în general ca extensii a unor rețele mai mari. Consumul și traficul intern este în continuă creștere și mă refer la substanțele pishoactive și la cannabis. A crescut în ultimii 3 ani producția de cannabis, dar și numărul de culturi”, a spus Giorgiana Hosu.
Salarizarea insuficientă, printre vulnerabilități
De asemenea, Hosu a mai susținut că „subdimensionarea schemei de personal a structurii de combatere a criminalității organizate din cadrul IGPR este o vulnerabilitate”.
„Cu mijloace logistice necompetitive, cu lipsă de motivare a ofițerilor, cu masivă plecare din sistem, din cauza salarizării insuficiente și a condițiilor precare de muncă”, dă ca exemplu Georgiana Hosu.
Comentarii