Cîmpeanu: Plagiatul se sancționează cu retragerea titlului de doctor/ Sesizările în curs, rezolvate de CNATDCU
Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a transmis miercuri, 20 iulie, că plagiatul se sancționează cu retragerea titlului de doctor, după ce presa a relatat, inclusiv Main News, că singura instituție care poate în prezent retrage un titlu de doctor pe motiv de plagiat, Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU), este propusă pentru a fi desființată în noul pachet de legi ale educației, lansat în dezbatere publică.
Acum, Cîmpeanu precizează că existența plagiatului în lucrările de doctorat va fi verificată de Comisia Națională de Etică a Titlurilor Universitare (CNETU), iar după constatarea plagiatului de către CNETU, Ministerul Educației va avea obligația să formuleze acțiune în instanță pentru anularea ordinului prin care s-a acordat titlul de doctor.
Având în vedere, totodată, că reacțiile în spațiul public au fost destul de vehemente, multe voci acuzând că se vrea desfiinţarea CNATDCU pentru „muşamalizarea” plângerii care vizează lucrarea premierului Nicolae Ciucă, acuzat de plagiat, Cîmpeanu arată că sesizările în curs vor fi soluționate de CNATDCU.
„Prevederile noii Legi a învățământului superior, în situația adoptării acesteia, se vor aplica pentru viitor, sesizările în curs urmând a fi soluționate de CNATDCU potrivit normelor aplicabile la data formulării acestora.
Comisia Națională de Etică a Titlurilor Universitare (CNETU) este definită în lege ca o instanță de apel supremă la nivel academic, o instituție care să trateze cu profesionalism orice sesizare, primită din orice sursă, cu privire la respectarea condițiilor de etică în dobândirea titlurilor universitare, inclusiv plângerile împotriva comisiilor de etică din universități. CNETU va deveni o instanță de apel puternic profesionalizată/specializată.
Comisia Națională de Etică a Titlurilor Universitare poate și trebuie să preia cei mai buni specialiști CNATDCU”, a transmis ministrul Educației.
Cîmpeanu invocă 10 argumente pentru „profesionalizarea structurilor și mecanismelor de prevenire și verificare a abaterilor de la etica universitară”. Le redăm ca atare:
1. CNETU va analiza orice solicitare și va constata plagiatele! Va fi o instanță de apel puternic specializată/profesionalizată care va avea responsabilitatea analizei tuturor sesizărilor/plângerilor, inclusiv împotriva deciziilor comisiilor de etică din universități.
2. Universitățile sunt cele care acordă titlul de doctor în toate statele în care funcționează sisteme avansate/performante de educație. Acordarea titlului de doctor trebuie să fie o prerogativă a universității care acordă titlurile pe toate cele 3 cicluri de studii: Licență, Master și Doctorat.
3. Universitățile sunt cele care organizează admiterea și înmatricularea studenților doctoranzi, care asigură procesul de pregătire doctorală, stabilește comisiile de susținere, asigură îndrumarea, susținerea și notarea examenelor și referatelor și, la finalul pregătirii doctorale, asigură și asumă susținerea tezei de doctorat. Este firesc și imperios necesar ca toate instituțiile de învățământ superior să își asume și responsabilitatea acordării titlului de doctor.
4. Legislația actuală disipează asumarea răspunderii putând genera situații grave. În prezent, conducerile universităților știu ca dacă „apar erori din perspectiva științifică sau a eticii”, tezele de doctorat vor mai fi validate, în mod strict formal/birocratic, pe 3 paliere: comisia de specialitate CNATDCU, Consiliul General CNATDCU și prin ordin de ministru de atribuire a titlului de doctor, degrevând instituțiile de învățământ superior de asumarea răspunderii din perspectiva respectării normelor de etică universitară. Consiliul General CNATDCU nu citește/nu analizează NICIODATĂ conținutul științific al tezelor de doctorat: se votează strict formal, neexistând nicio situație de plagiat ex-ante acordării unui titlu de doctor identificată de membrii Consiliului CNATDCU. Consiliul General CNATDCU votează doar nume și titlturi de teze! Și asta deși HG 681/2011 prevede verificarea de către CNATDCU a conținutului știintific, inclusiv din perspectiva existenței plagiatului. Într-o singură ședință/sesiune a Consiliului General CNATDCU se validează sute de teze de doctorat care au sute de pagini fiecare, în peste 70 de domenii diferite.
5. Instituțiile de învățământ superior au solicitat în repetate rânduri modificarea legislației în sensul asumării de către universități a acordării titlurilor de doctor, în acord cu responsabilitatea universităților în formarea la nivel de Licență/Master/Doctorat, precum și în acord cu practicile internaționale.
6. Odată cu participarea instituțiilor de învățământ superior românești în Alianțe de universități europene și introducerea programelor de studii doctorale de tip „joint degree” care se finalizează cu o diplomă comună, oare cum ar putea fi acordat titlul de doctor pentru o universitate occidentală de către rectorul/președintele universității, iar pentru o universitate românească să fie ministrul educației cel ce semnează și asumă acordarea titlului de doctor? Răspuns: Nicicum!
7. În noul proiect al Legii învățământului superior Comisia Națională de Etică a Managementului Universitar se pronunţă asupra litigiilor privind nerespectarea eticii în managementul universitar și asupra litigiilor referitoare la încălcarea răspunderii publice, iar Comisia Națională de Standardizare a Titlurilor și Gradelor Universitare (CNSTGU) va fi o altă structură puternic profesionlizată pentru elaborarea și respectarea standardelor științifice pentru acordarea titlurilor de doctor și a calificativelor pentru tezele de doctorat.
8. Un pas important în prevenirea fraudelor universitare este reprezentat de reglementarea înființării Registrului Unic Național Integrat al Diplomelor și Actelor de Studii (RUNIDAS), gestionat de Ministerul Educației prin Unitatea Executivă pentru Finanţarea Invăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI). RUNIDAS va gestiona integrat diplomele eliberate de unitățile de învățământ /instituțiile de învățământ superior și registrele matricole de la nivelul unităților de învățământ /instituțiilor de învățământ superior/Academiei Române.
9. Proiectul noii Legi a învățământului superior consolidează perspectiva eticii prin includerea unor reglementări care definesc și clarifică normele de etică universitară și deontologie profesională, abaterile de la normele de etică universitară și deontologie profesională, situațiile de tip conflict de interese și procedurile de analiză a sesizărilor privind etica și deontologia profesională.
10. Tot noul proiect al Legii învățământului superior include, pentru prima dată, obligativitatea introducerii cursurilor de etică universitară în planurile de învățământ ale tuturor programelor de licență.
Astfel, argumentează ministrul, este „evidentă nevoia de coerență, de eficientizare și de profesionalizare a structurilor și mecanismelor care se ocupă de verificarea respectării normelor de etică universitară, un aspect esențial pentru o recredibilizare atât de necesară a universităților românești”.
Cîmpeanu a reiterat că proiectele legilor educației sunt în consultare publică până în data de 24 august și așteaptă orice propuneri care pot genera îmbunătățirea acestora.
Foto: Inquam Photos/George Călin
