🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

4 kilograme de droguri se consumă într-o singură zi în București. Chiar dacă “magazinele de visuri” s-au închis, etnobotanicele se vând în continuare pe internet, iar vârsta dealerilor de droguri a scăzut la 12 ani în ţara noastră. Ei provin fie din familii unde se consumă dar şi din familii în care sunt dealeri. Acestea sunt datele Centrului Internaţional Antidrog şi pentru Drepturile Omului (CIADO) despre situaţia stupefiantelor la noi în ţară.

”Oficial se spune că 8,6% din populaţia cu vârste între 14 şi 64 de ani consumă droguri în ţara noastră. Sunt aproximativ 700.000 de persoane. Se spune că centrele de etnobotanice au fost desfiinţate, dar aceste stupefiante se vând mai departe pe Internet. Doar în Bucureşti, consumul este de aproximativ 4 kilograme de droguri pe zi. Între timp, capitolul prevenţie este aproape la pământ, dar nu numai la noi, ci şi în toată Europa. Situaţia este foarte gravă, dar toată lumea spune că stăm bine”, susține Gigel Lazăr, directorul executiv al CIADO.

Gigel Lazăr susține că există o tendință îngrijorătoare de creștere a numărului liceenilor consumatori de droguri. Ei nu sunt numai consumatori, ajung să devină și distribuitori printre colegii lor. Doi din zece elevi de liceu au experimentat cel puțin un drog.

„La nivelul de prevalenţă existent astăzi în România, putem discuta de consumatori tineri, aproape în toate liceele din România pentru că s-a extins consumul de droguri. Consumă aceşti tineri în licee, dar scăzând prevalenţa ca şi vârstă, avem certitudinea că avem consumatori ocazionali, în scop recreaţional, cam în toate segmentele din clasele IX- XII, deşi, conform statisticilor agenţiei, există consumatori şi de 10 ani”, menţionează directorul executiv CIADO.

ANTR: La întrebarea “câți copii mor în fiecare an în urma consumului de droguri” niciun minister nu a vrut să răspundă

Membrii Asociației Naționale a Taților din România (ANTR) s-au mobilizat astfel încât să facă ceea ce autoritățile statului nu reușesc să facă: activitate de prevenție a consumului de droguri în rândul elevilor de liceu dar și de monitorizare a celor care au apucat deja să devină consumatori. Constantin Jugurică, președintele ANTR, atrage atenția asupra acestui flagel care scapă de sub control.

“Este vorba despre o monitorizare activă, aflăm despre copiii care sunt consumatori sau potențiali consumatori sau au intrat într-un cerc de genul acesta. Încercăm să îi scoatem de acolo fără să îi agresăm în vreun fel, ei nu știu că noi îi urmărim. Discutăm apoi cu părinții, cu psihologii și încercăm să găsim soluții. (…) CEi care consumă droguri scumpe, sunt copiii oamenilor cu foarte mulți bani. Oamenii cu foarte mulți bani sunt în conducerea țării. Pe de altă parte sunt și copiii săraci și care consumă toate aceste substanțe aduse din China, nici nu se știe ce otrăvuri consumă, de aceea, de multe ori nici medicii nu știu ce să le facă atunci când intră în sevraj. Părinții care au foarte mulți bani și știu de acest lucru tot timpul vor ține ascuns, ei vor da acest subiect deoparte.
La întrebarea “câți copii mor în fiecare an în urma consumului de droguri” niciun minister nu a vrut să răspundă. Niciun ministru. Toți ne-au trimis la plimbare”, a declarat pentru mainnews.ro, Constantin Jugurică.

Dosarul “droguri pentru elevii liceelor de elită”

Sute de liceeni din Galaţi au făcut parte, în perioada septembrie 2016- martie 2017, dintr-o reţea extinsă de trafic şi de consum în formă continuată de droguri de mare risc.

Ancheta DIICOT a început în iulie 2016, atunci când au apărut indicii că în mai multe licee din Galaţi s-a format o reţea amplă de procurare şi de consum de substanţe interzise. Anchetatorii au obţinut din partea Tribunalului Galaţi autorizaţia de interceptare a telefoanelor unor membri ai reţelei care timp de cinci luni au fost supravegheați. Au fost descoperite sute de tranzacţii cu cannabis (cele mai multe în doze destinate consumatorilor finali), precum şi mecanismele prin care se făceau comenzile şi livrările.
În martie 2017 s-au făcut primele percheziţii, prilej cu care a fost confiscat aproape un kilogram de cannabis, telefoane mobile, grindere şi bani, fiind arestate preventiv două persoane. În cauză au fost vizate peste 200 de persoane, însă, în final, doar 46 au fost identificate şi au făcut obiectul trimiterii în judecată.

Printre cei 46 de inculpaţi se numără şi o mulţime de minori, elevi la Colegiul Naţional Vasile Alecsandri (de unde provin marea majoritate), Colegiul Naţional Alexandru Ioan Cuza, Liceul Tehnologic Sfânta Maria, Colegiul Tehnic Radu Negru (toate din Galaţi) şi Colegiul Central (din Bucureşti).
Şase dintre inculpaţi au primit pedepse cu închisoarea între trei luni şi trei ani, însă în toate cazurile judecătorii au decis să suspende executarea condiţionată a pedepselor. Ceilalţi 40 de inculpaţi, toţi elevi, au primit amenzi cu un cuantum cuprins între 900 şi 1.800 de lei de fiecare, corespunzător a 90-180 de zile amendă, plus obligaţia de a sta acasă în weekend timp de două-şase luni, precum şi obligaţia de face consiliere psihologică.

Cum acţionau traficanţii

Includerea liceenilor în reţeaua de trafic de droguri s-a făcut printr-un mecanism simplu: dealerii îi contactau pe elevi la diverse petreceri (baluri, zile de naştere). La început le ofereau, fără bani, o doză (o ţigară) cu cannabis, apoi le spuneau că „pot face rost” şi de altele pentru 50 sau 60 de lei. Evident, ei aveau deja stocurile pregătite, după cum aveau să descopere anchetatorii.
Ulterior, unii dintre liceeni au fost transformaţi în „oameni de legătură” cu traficanţii – practic au devenit la rândul lor dealeri de droguri – fiind cei care intermediau achiziţiile pentru colegii lor. Recompensa lor era că mai puneau şi ei 10 lei la preţul fiecărei doze, care ajungea astfel să se vândă cu 60-70 sau chiar 80 de lei.

Banii adunaţi din tranzacţii erau folosiţi de intermediari tot pentru a cumpăra droguri, în scop de consum personal. Comenzile se făceau telefonic, în limbaj cifrat, iar intermediarii ridicau marfa din locul (comunicat tot cifrat) şi la momentul stabilit de traficanţii principali.
Conform interceptărilor din dosar, au fost identificate peste 500 de tranzacţii doar în cele cinci luni de supraveghere, ceea ce arată că amploarea fenomenului „droguri în licee” era foarte extinsă. Unele aspecte ale cauzei (privind consumul de substanţe de tipul „etnobotanice”) au fost disjunse în dosare penale în lucru sau finalizate cu neînceperea urmăririi penale.

Se consumau droguri şi în licee

Din ancheta DIICOT rezultă că marea majoritate a drogurilor procurate au fost consumate la diverse petreceri private şi în cluburile din Galaţi, însă o parte din marfă a fost fumată chiar în incinta sau în imediata apropiere a liceelor în care învăţau elevii, sub formă de „poştă” (cinci-şase elevi trăgeau pe rând din ţigara cu cannabis). De asemenea, a rezultat că reţeaua procura şi distribuia şi ecstasy, însă cu ocazia percheziţiilor nu s-a găsit la inculpaţi decât marijuana. Printre liceenii transformaţi în traficanţi se numără şi foarte multe fete (unele din familii foarte bune, părinţii lor fiind fie prosperi oameni de afaceri, fie funcţionari publici cu funcţii). Dincolo de pedepsele modice, judecătorii au decis, în majoritatea cazurilor, că recidiva în interiorul perioadei de încercare (care este între doi şi patru ani) va duce la încarcerarea condamnaţilor. În plus, toţi cei 46 de inculpaţi au fost obligaţi la achitarea unor cheltuieli de judecată piperate, pentru a acoperi costurile complicatei anchete penale. Cea mai mare sumă de trebuie achitată este de 8.000, iar totalul cheltuielilor puse pe seama inculpaţilor depăşeşte 200.000 de lei. Şi Ministerul Justiţiei a pierdut bani la acestă „afacere”, plătind din fonduri proprii onorarii pentru avocaţii din oficiu în sumă de peste 15.000 de lei.

Cazul a determinat şi schimbări în regulamentele interne ale unor licee, ale căror conduceri au decis pedepse mult mai aspre pentru elevii prinşi fumând (indiferent dacă este vorba de ţigări clasice sau de substanţe psihotrope).

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp