Sunday, August 14, 2022
Jurnalism corect


Cel mai mare proiect de infrastructură din România, în impas. Compania de drumuri a respins studiul de fezabilitate

By Vîrban Robert , in Stirile zilei , at 31 august 2021

„Autostrada Unirii”, cel mai mare proiect de infrastructură din istoria României, este în pericol să fie realizat nici în următorii ani. Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a respins studiul de fezabilitate, predat pe 9 august de firma spaniolă Acciona, din care lipsesc patru volume. Informația a fost transmisă, marți, 31 august, de către Cătălin Urtoi, vicepreședinte al asociației „Împreună pentru A8”, participant la ședința CNAIR.

În același timp, experții companiei de drumuri au formulat privind calitatea documentației predate de Acciona, ce se regăsesc într-un document de 27 de pagini.

„Autostrada Unirii” ar urma să aibă o lungime de 311 km, fiind împărțită în două segmente. Târgu Mureș – Târgu Neamț, în lungime de 211 km, este cel mai dificil și presupune traversarea munților. Celălalt, Târgu Neamț – Iași – Ungheni, ar urma să aibă o lungime de aproximativ 100 km și va străbate un relief mai puțin dificil.

Ce e de făcut?

În contextul în care Guvernul a inclus spre finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență sectoarele cele mai ușoare Târgu Mureș – Miercurea Nirajului și Leghin – Târgu Neamț, în lungime de circa 60 km, se pune întrebarea ce se poate face pentru a fi evitată dezangajarea acestor fonduri.

Condiția esențială pentru a nu pierde fondurile din PNRR este ca până în anul 2023 să fie încheiate contractele pentru proiectarea și execuția lucrărilor, însă licitațiile nu pot fi lansate atâta vreme cât nu există un studiu de fezabilitate de un un anumit nivel.

O variantă luată în calcul ar fi recepționarea documentației, în pofida lipsurilor, pentru a evita dezangajarea fondurilor care ar urma să fie alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. România a inclus spre finanțare sectoarele cele mai ușoare Târgu Mureș – Miercurea Nirajului și Leghin – Târgu Neamț, în lungime de circa 60 km. Pe de altă parte, porțiunea cea mai dificilă, Miercurea Nirajului – Leghin, nu va avea documentație pentru a fi lansate licitații pentru proiectare și execuție.

O altă posibilitate ar fi ca CNAIR să insiste ca Acciona să predea documentația în integralitate, așa cum s-a angajat prin contract, însă riscurile ca până la finele anului 2023 să nu fie contractate cele două loturi de capăt cresc exponențial.

O soluție de compromis propune asociația „Împreună pentru A8”. Cătălin Urtoi, vicepreședintele organizației, susține că cea mai bună variantă, în condițiile date, ar fi ca CNAIR să recepționeze studiul de fezabilitate pe întreg tronsonul fără studiile geotehnice pe anumite zone, iar acestea să fie realizate în etapa de proiectare.

Facem autostradă, dar cu ce bani?

Această întrebare este și pe buzele oficialilor europeni care discută în aceste zile, la Bruxelles, aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență trimis de Guvernul României. Așa cum am amintit, executivul a solicitat finanțare europeană pentru capetele segmentului montan – Târgu Mureș – Miercurea Nirajului și Leghin – Târgu Neamț, ce totalizează 59 km. De cealaltă parte, nu există nicio perspectivă pentru finanțarea construcției sectorului cel mai dificil – Miercurea Nirajului – Leghin, în lungime de aproximativ 150 km. Programul Operaţional Transporturi (POT) 2021 – 2027 va fi cheltuit, în bună măsură, pentru construirea segmentului Târgu Neamț – Iași – Ungheni, așa cum a anunțat ministrul Cătălin Drulă, și oricum nu ar fi fost suficient pentru acoperirea costurilor. O variantă analizată ar fi finanțarea lucrărilor din următorul exercițiu financiar multianual 2027 – 2034, însă asta ar presupune deschiderea autostrăzii abia după anul 2035. Teoretic există și posibilitatea finanțării de la bugetul de stat printr-un credit obținut de la organismele internaționale, însă pentru asta este nevoie, în primul rând, de o documentație tehnică de calitate și de voință politică pentru că presiunea va fi pe buget va fi ridicată, în contextul asumării reducerii deficitului sub pragul de 3% până în 2024.

Sursa foto: Inquam Photos / Casian Mitu

Comentarii


    Lasă un răspuns


    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    WP Twitter Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
    MainNews

    FREE
    VIEW