Ce au reclamat la CCR parlamentarii opoziției în cazul Legilor Justiției
UPDATE Menționăm că și partidul parlamentar AUR a depus joi o sesizare la Curtea Constituțională a României în ceea ce privește Legile Justiției.
„Vom face niște demersuri care sperăm să readucă legea în prim plan pentru toți cei care sunt chemați să legifereze în România și cei care sunt chemați să respecte legile (…) După aprobarea acestei contestații sperăm să funcționeze din nou ierarhia legilor, în vârful căreia se află Constituția”, a declarat deputatul AUR, Antonio Andrușceac.
Știrea inițială
Parlamentarii USR și Forța Dreptei au anunțat joi, 20 octombrie, că au depus trei sesizări la Curtea Constituțională a României, ce vizează cele trei proiecte cunoscute drept Legile Justiției, adoptate la începutul săptămânii de Parlament.
„Proiectele încalcă prevederile referitoare la integrarea României în Uniunea Europeană, dat fiind că cele trei proiecte votate nu doar că nu corectează aspectele criticate de Comisia de la Veneția prin Avizul nr. 1079/2022 referitor la legea pentru desființarea SIIJ, dar conțin foarte multe reglementări problematice care vin în contradicție flagrantă cu unele recomandări din cadrul MCV, cu mai multe avize ale Comisiei de la Veneția date în alte spețe și cu unele rapoarte GRECO”, se arată într-un comunicat transmis de USR.
USR mai reclamă că, odată cu adoptarea celor 3 legi, a fost creat un statut special membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, plenul Consiliului a fost golit de atribuții și a fost afectată independența și activitatea DNA și DIICOT.
Totodată, opoziția mai susține că lipsesc criterii clare în ceea ce privește schimbarea completurilor și formarea completurilor de 5 judecători la CCR, există o lipsă de predictibilitate a prevederilor referitoare la posibilitatea colegiului de conducere al ICCJ de a funcționa fără numărul legal de membri.
Parlamentarii USR și Forța Dreptei acuză, totodată, că reglementarea activității poliției judiciare se face prin ordin comun al procurorului general și ministrului de Interne, nu prin lege, iar independența judecătorilor și principiul egalității în drepturi sunt afectate prin renunțarea la evaluarea periodică a judecătorilor Înaltei Curți.
Mai mult, opoziția susține că proiectele au fost adoptate cu „încălcarea regulamentelor” celor două Camere din Parlament, „fără a fi respectate termenele pentru dezbaterea în plen”.
„De exemplu, la Senat, au fost supuse aprobării plenului exact în ziua în care au primit raport din partea Comisiei speciale, astfel că parlamentarii care nu sunt membri ai comisiei au fost lipsiți de posibilitatea de a-și forma propria opinie și de a exprima un vot în cunoștință de cauză, exercitând mai degrabă un mandat imperativ”, se arată în comunicatul USR.
Cele trei proiecte ale Legilor Justiției – Organizarea Consiliului Superior al Magistraturii, organizarea judiciară și statutul judecătorilor și procurorilor – au fost adoptate luni, 17 octombrie, de Parlament.
Premierul Nicolae Ciucă a transmis că Legile Justiției reprezintă „un angajament asumat prin PNRR și un obiectiv important în ridicarea MCV”.
„Pun bazele unei adevărate modernizări a sistemului, aliniază justiția la principiile europene și îi consolidează independența, asigurând totodată respectarea drepturilor și libertăților cetățenești.
Noile legi sunt rezultatul unei ample consultări pe care ministrul PNL Cătălin Predoiu a întreprins-o cu toate instituțiile responsabile din domeniu, iar în redactarea lor au fost implementate recomandările Comisiei de la Veneția, MCV și ale instanțelor judiciare”, a transmis premierul, pe Facebook.
Sursă foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Comentarii