Friday, May 27, 2022
Jurnalism corect


CCR : Atenţionarea poliţistului de către superior poate genera situații în care subalternul este supus unei atitudini șicanatorii, de natură să exercite o presiune psihologică și să-i afecteze demnitatea

By Redactia , in Justitie Stirile zilei , at 3 februarie 2021 Etichete: , ,

Curtea Constituţională a României explică, în motivarea unei decizii dispusă în decembrie 2020, privind art. 58 indice 1 din Legea 360/2002 din Statutul poliţistului, că atenţionarea poliţistului de către superiorul ierarhic, chiar dacă nu are efecte asupra raportului de serviciu, „poate avea un impact psihologic semnificativ”. Judecătorii menţionează că se pot genera situaţii în care subalternul să fie „supus unei atitudini șicanatorii, de natură să exercite o presiune psihologică asupra acestuia și să afecteze demnitatea sa”.

CCR: Atenţionarea poate avea un impact psihologic semnificativ.

Chiar dacă nu produce efecte juridice, CCR arată că atenționarea „poate avea un impact psihologic semnificativ. (..) Măsura poate fi aplicată atunci când a avut loc o abatere disciplinară”:

Subordonarea poliţistului faţă de şefii ierarhici superiori ” nu trebuie să creeze posibilitatea generării unor situații abuzive ori șicanatorii din partea superiorului ierarhic asupra subalternului, de natură să afecteze demnitatea acestuia„, explică judecătorii.

„Or, faptul că textul de lege nu condiționează atenționarea de existența unor situații concrete, obiective, care să justifice această măsură a șefului ierarhic, poate constitui terenul manifestării unor acțiuni care au ca simplu temei doar dorința de exercitare a autorității față de o persoană aflată într-o poziție subordonată și carenu dispune de un mijloc eficient de apărare.

Este ușor de imaginat că textul de lege criticat poate genera situații în care subalternul este supus unei atitudini șicanatorii, de natură să exercite o presiune psihologică asupra acestuia și să afecteze demnitatea sa”, se arată în motivarea CCR.

Judecătorii susţin că atenţionarea nu se limitează doar la momentele la care există o abatere disciplinară, ci și pentru prevenirea acestora.

Prin urmare, persoanele prevăzute la art.59 alin.(2) din Legea nr.360/2002 – respectiv persoana care are competenţa de numire în funcţie a poliţistului cercetat sau şeful unităţii ierarhic superioare, şeful unităţii sau al instituţiei de învăţământ din Ministerul Afacerilor Interne la care poliţistul este delegat sau detaşat ori la care urmează cursuri sau susţine examene de carieră, şeful instituţiei subordonate Ministerului Afacerilor Interne care exercită competenţe de coordonare şi control metodologic al serviciilor publice comunitare sau ministrul afacerilor interne, pentru poliţiştii din cadrul serviciilor publice comunitare sau detaşaţi la aceste servicii – au libertatea de a dispune atenționarea polițistului în orice situație când consideră că este necesar „pentru prevenirea de abateri disciplinare”, independent de conduita polițistului, explică CCR.

Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Comentarii


    Lasă un răspuns


    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    WP Twitter Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
    MainNews

    FREE
    VIEW