Cum vrea UE să reducă traficul de droguri
În urma reuniunii din cadrul Consiliului JAI din 25 ianuarie de la Bruxelles, au fost stabilite planuri de acțiune, inclusiv în România, printre care: reacții urgente, eforturi concertate ale autorităților portuare și vamale, schimb mai intens de informații și cooperare cu polițiile din America de Sud și Caraibe.
Potrivit MAI, se impune un schimb mai intens de informații și cooperare cu polițiile din America de Sud și Caraibe, lucrurile fiind vizibile deja prin formarea unei rețele de cooperare numită Comitetul Latino-American pentru Securitate Internă – CLASI. Din această rețea fac parte Argentina, Bolivia, Chile, Costa Rica, Republica Dominicană, Ecuador, El Salvador, Panama, Mexic, Paraguay, Peru, Uruguay, iar recent s-au alăturat și Honduras și Columbia. (în total 14 state).
De asemenea, statele membre trebuie să aplice ,,Foaia de Parcurs privind combaterea traficului de droguri și crima organizată”.
Traficul de droguri este gestionat de crima organizată, prin intermediul grupărilor de bande criminale care abordează producția și traficul de droguri ca pe o afacere internațională bine integrată. Aceste grupări colaborează în rețea, instrumentând și obținând zeci de miliarde de euro din acest trafic. Valoarea estimată a pieței europene de droguri se situează la aproape 100 de miliarde de euro anual.
„În contextul acestui fenomen, președinția belgiană a inițiat o platformă de cooperare numită „Alianța Porturilor”, cu scopul de a integra eforturile polițienești, ale administrațiilor portuare și vamale, precum și ale operatorilor privați, în prevenirea și combaterea traficului de droguri. Autorul intenționează să prezinte această platformă Ministerului Transporturilor, Ministerului Finanțelor și Autorității Vamale, în timp ce va solicita discuții cu Administrația Portului Constanța pentru a aduce laolaltă eforturile în vederea depistării containerelor prin care intră droguri”, afirmă Cătălin Predoiu.
Aceste rețele de trafic de droguri acționează cu o structură bine organizată, utilizând informații, tehnologie și metode precum corupția, șantajul, amenințările și chiar violența armată pentru a se infiltra în porturile din vestul Europei.
„Pentru a combate aceste rețele, trebuie să ne organizăm într-o rețea de forțe care să o combată. Cum spunea Comisarul Johansson, este nevoie de o rețea, pentru a combate o rețea”, susține ministrul Afacerilor de Interne.
Ce s-a discutat în cadrul Consiliului JAI?
Conform MAI, în cadrul JAI au fost abordate următoarele puncte:
- Reacția trebuie să fie urgentă;
- Reacția trebuie să fie concertată, trebuie să ridicăm cooperarea polițienească la un nivel superior;
- Eforturile poliției trebuie concertate cu eforturile autorităților portuare și vamale;
- Trebuie să folosim mai mult tehnologia în depistarea containerelor în care sunt ascunse drogurile;
- Trebuie să combatem corupția din porturi și din vămi în general;
- E nevoie de mai multe investiții în logistica forțelor de poliție;
- Se impune un schimb mai intens de informații și cooperare cu polițiile din America de Sud și Caraibe; deja s-au făcut pași în acest sens prin formarea unei rețele de cooperare numită Comitetul Latino-American pentru Securitate Internă – CLASI. Fac parte Argentina, Bolivia, Chile, Costa Rica, Republica Dominicană, Ecuador, El Salvador, Panama, Mexic, Paraguay, Peru, Uruguay, iar recent s-au alăturat și Honduras și Columbia. (în total 14 state);
- Statele membre trebuie să aplice ,,Foaia de Parcurs privind combaterea traficului de droguri și crima organizată,,;
- E nevoie de eforturi pe partea de prevenție, trebuie mobilizate campanii de informare în rândul tinerelor generații, în școli și în societate în general;
- Combaterea traficului de droguri trebuie să devină o prioritate permanentă în țările membre ale UE.
Potrivit ministrului Cătălin Predoiu, în ceea ce privește România, anul trecut, Poliția Română a inițiat 897 de acțiuni operative de combatere a traficului de droguri și a crimei organizate, au fost destructurate 59 de grupuri de crimă organizată, reținute 2.404 persoane, 1.268 arestate preventiv, arestate la domiciliu 73 de persoane și trimise în judecată 2.545 de persoane. Au fost capturate peste 192 de kg de droguri de mare risc și 1007 kg de droguri de risc, peste 3 tone de precursori, 3.040.242 de comprimate și aproximativ 6 tone de masă verde de cannabis.
Pentru anul 2024, s-a alocat un buget de aproape 200 de milioane de euro pentru investiții esențiale în realizarea „Foii de Parcurs” europene, cu scopul de a combate traficul de droguri și criminalitatea organizată.
„Potrivit legii române, infracțiunile grave privind traficul de droguri se investighează sub coordonarea procurorului. Justiția este și trebuie să rămână independentă. Dar trebuie să fie conștientă că flagelul drogurilor este o vulnerabilitate care nu trebuie scăpată de sub control, pentru că provoacă un gen de infracționalitate care poate deveni o amenințare la adresa tuturor segmentelor sociale și profesionale, inclusiv la adresa independenței justiției.
În încheiere, am subliniat faptul că toate statele membre trebuie să consolideze statutul polițiștilor. În lupta cu traficanții de droguri, avem nevoie de polițiști bine plătiți, bine pregătiți profesional și bine echipați.”, mai spune Cătălin Predoiu.
Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Comentarii