Thursday, May 30, 2024
Jurnalism corect


Care a fost cauza prăbușirii străzii din Slănic, Prahova. Prefectul Emil Drăgănescu: „Vorbim de fenomenul punctual al acestei surpări”

By Stratulat Anca , in Stirile zilei , at 14 mai 2024 Etichete: ,

Emil Drăgănescu, prefectul judeţului Prahova, a declarat marţi că principalul motiv al prăbuşirii străzii 23 August din oraşul Slănic este acumularea apei sub carosabil. Conform specialiştilor, prăbuşirea nu a fost cauzată de un cutremur, deversarea sau infiltrarea apelor unui lac din zonă sau topirea filonului de sare din apropierea localităţii, cunoscută pentru mina de sare, ci de acumulările de apă provenite din alte surse, care au erodat terenul subteran.

Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Prahova a hotărât că locuitorii evacuaţi din blocurile situate în apropierea zonei unde s-a produs prăbuşirea pot reveni în locuinţele lor.

”Vorbim de fenomenul punctual al acestei surpări, care fără intervenţia noastră şi măsurile de stabilizare imediate cu siguranţă ar fi continuat. În mare, cauzele sunt cele pe care specialiştii le-au identificat încă din prima fază, însă am reuşit să le punctăm mai clar şi să eliminăm anumite cauze mai clar. Pot să vă enumăr: în primul rând este clar că nu vorbim de un seism; în al doilea rând este clar că nu vorbim de o posibilă deversare a Băii Baciului. În al treilea rând este clar că nu vorbim de apă sărată, adică nu vorbim de o disoluţie a filonului de sare care să fi cauzat această tasare”, a declarat, marţi după-amiază, la Slănic, prefectul judeţului Prahova, Emil Drăgănescu.

El a explicat că a fost vorba despre acumulări de ape, posibil provenite din mai multe surse, care au erodat din subteran strada.

”Este vorba de convergenţa tuturor apelor în acest loc, fie că vorbim de ape subterane, fie că vorbim de ape provenite din precipitaţii, caracteristica zonei a făcut posibilă această stagnare a apelor aici şi, mai departe, există şi posibilitatea unor foste puţuri mai vechi, unor foste fose. Pur şi simplu apa, stând aici, a reuşit să spele nisipul şi să taseze acest teren”, a adăugat Emil Drăgănescu.

Decizia de a permite proprietarilor să se întoarcă în blocuri a fost bazată pe analiza rapoartelor unui expert. Aceleaşi evaluări permit reluarea activităţii pentru operatorii economici şi instituţiile publice de pe strada 23 August. În continuare, zona afectată va fi supravegheată, iar vor fi efectuate foraje, măsurători și studii complexe pentru a preveni alte incidente similare. Accesul pietonal și auto în acea zonă va rămâne interzis până când soluțiile de stabilizare vor fi implementate. Prefectura Prahova a dezvăluit concluziile experților care au efectuat măsurători în zona unde s-a format un crater de peste doi metri adâncime.

”Aducem la cunoştinţă posibilele cauze care au condus la acest fenomen, aşa cum ele au fost prezentate în rapoartele specialiştilor:
– se exclude ipoteza exploatărilor istorice sau a galeriilor subterane ca şi cauză a sufoziunii
– existenta posibilităţii unor structuri de depozitare sau fundare vechi, a unor fântâni sau fose care să fi colapsat
– eroziune internă în urma căreia apele de adâncime au alternat părţi fine ale unor formaţiuni permeabile, creând zone afânate, care în urma creşterii gradientului hidraferic al acviferului (cum ar fi situaţia unor ploi abundente), să producă doline, existând posibilitatea unui canal preferenţial de scurgere a apelor subterane în zonă
– cauza dizolvării unor componente solubile masive sau disperse care să indice grade de saturare semnificative cu sare nu reiese din analizele de laborator asupra apei care stagna în zona prăbuşită
– există o probabilitate redusă ca factorul cauzal să aibă legătură cu instabilitatea locală a masivului, însă această cauză trebuie luată în considerare într-o viitoare expertiza detaliată
– cauza surpării nu poate fi pusă cel puţin deocamdată pe seama dinamicilor de instabilitate cauzate de vechile lucrări de la Baia Baciului sau Baia Verde, dar nici cu aria exploatărilor moderne din versantul stâng (estic) al pârâului Slănic
 – având în vedere multitudinea de posibile surse de provenienţă a apei din groapa de sufoziune, s-au supus investigării şi următoarele trei posibile teorii:
a) probabilitate extrem de redusă ca apa să fie apă uzată care provine din apă de canalizare ce ar fi putut fi avariată
b) probabilitate extrem de redusă a teoriei conform căreia apa sărată să fi afectat zona investigată
c) probabilitate crescută ca apa să fie provenită din cursuri de apă subterană şi din albia subterană a pârâului Gorgan în situaţia în care zona favorizează acumularea de apă atât pe suprafaţa cat şi subteran, fiind poziţionată pe un con de dejectie pleistocen superior, zona aflându-se se de asemenea la confluenţa unor ape subterane şi de suprafaţă cu caracter temporar”, se arată, marţi după-amiază, într-o informare a Prefecturii Prahova.
De altfel Hotărârea adoptată marţi de CJSU propune şi amenajarea cursului de apă Gorgan, ”prin impermeabilizarea canalului de scurgere”.
”Apariţia acestui con de surpare nu este legată de o posibilă dizolvare treptată a părţii superioare a lentilei de sare care forma zăcământul de sare de la Slănic, respectiv de posibile tasări datorate acestui fenomen de solubilizare, însă această posibilitate nu trebuie exclusă pe termen mediu sau lung în oraşul Slănic. Institutul Naţional de Fizică a Pământului exclude o cauză seismică pentru surparea din Slănic, iar în urma măsurătorilor seismice efectuate cu staţii portabile, nu s-au înregistrat microseisme datorate activităţilor naturale asociate acestui fenomen”, precizează sursa citată.
foto: Facebook

Comentarii


    MainNews

    FREE
    VIEW