Președintele finlandez, Sauli Niinisto, a anunțat marți, 28 iunie, că Turcia este de acord să sprijine aderarea comună a Finlandei și Suediei la NATO, în prima zi a summit-ului alianței care are loc în capitala Spaniei, Madrid. Așadar, candidaturile Finlandei și Suediei de a adera la NATO au depășit un obstacol important, după ce Turcia a acceptat să avanseze cu negocierile de aderare.
Turcia va sprijini invitarea celor două țări nordice în alianța militară, urmând ca detaliile să fie stabilite în cadrul acestui summit care a început marți la Madrid, a anunțat Finlanda.
„Sunt încântat să încheiem această etapă pe drumul Finlandei spre aderarea la NATO”, a declarat președintele finlandez, Sauli Niinisto. „Aștept acum cu nerăbdare să am conversații fructuoase cu privire la rolul Finlandei în NATO cu viitorii noștri aliați aici, la Madrid”.
Ankara este mulțumită de promisiunile Finlandei și Suediei care abordează preocupările sale de securitate, inclusiv restricțiile privind grupurile kurde pe care Turcia le consideră teroriste, potrivit unui oficial.
Ulterior, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că s-a ajuns la un acord privind aderarea Finalndei și Suediei la NATO. Șeful alianței a anunțat că discuțiile cu Turcia au fost „încununate de succes” și că Finlanda și Suedia sunt acum pregătite să se alăture alianței.
„Sunt încântat să anunț că avem acum un acord care deschide calea pentru ca Finlanda și Suedia să se alăture NATO”, a declarat Stoltenberg.
Context
Finlanda și Suedia au depus miercuri, 18 mai, cererile formale pentru aderarea la Alianța Nord-Atlantică. Secretarul general al NATO a declarat atunci că este un moment istoric și a menționat că obiecțiile Turciei pot fi depășite.
Procesul de aderare al celor două state nordice în NATO ar putea dura până la un an, întrucât este nevoie ca fiecare din cele 30 de state membre să ratifice aderarea în parlamentele naționale.
Deși o bună parte din statele membre NATO susțin aderarea Suediei și Finlandei, singura țară care a avut obiecții a fost Turcia.
La sfârșitul lunii mai, Turcia susținea că Suedia și Finlanda ar trebui să își schimbe legislația dacă vor să conteze pe votul Ankarei pentru aderarea la Alianța Nord-Atlantică, potrivit unei declarații a ministrului turc de Externe, Mevlut Cavosoglu, citată de Reuters.
„Avem cerințe imposibile? Nu. Vrem să nu mai susțină teroarea”, a spus Cavusoglu, menționând că unele dintre măsurile cerute de Turcia ar presupune depunerea unor amendamente la actuala legislație din Suedia și Finlanda.
Ministrul turc de Externe susține că în Finlanda și Suedia „organizațiile teroriste” pot organiza evenimente și că cele două țări nordice argumentează acest lucru prin faptul că s-ar afla „departe de regiunile teroriste” și nu ar reprezenta un pericol.
Totodată, Cavusoglu a menționat că secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, încearcă să organizeze negocieri la Bruxelles, dar a spus că nu ar avea niciun efect până când Suedia și Finlanda nu ar răspunde la propunerile Ankarei.
„Trebuie să avem lucruri concrete pentru a sta de vorbă”, a adăugat șeful diplomației turce.
Suedia și Finlanda au repetat în numărate rânduri că sunt deschise la dialog și că orice act de terorism este condamnabil.
„Teroriștii” la care se referea Turcia ar fi apropiați de Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) și discipoli ai clericului Fetullah Gulen, acuzați de președintele Turciei că ar fi organizat un puci în anul 2016.
TGRT Haber, televiziunea turcă de stat, arăta, la începutul lunii mai, că Suedia și Finlanda au refuzat 33 de cereri de extrădare trimise de Ankara.
O altă problemă indicată de Turcia în ceea ce privește aderarea Suediei și Finlandei la NATO era legată de interzicerea exporturilor de armament, impusă de către cele două state nordice, după intervenția Turciei în Siria, din anul 2019.
Foto: Facebook/ NATO
