Friday, March 29, 2024
Jurnalism corect


Chișinăul a făcut primul pas pentru introducerea limbii române în legislație, inclusiv în Constituție. Scandal în Parlament

By Vîrban Robert , in Politic Republica Moldova Stirile zilei , at 2 martie 2023 Etichete: , ,

Parlamentul Republicii Moldova a adoptat joi, 2 martie, în primă lectură, cu votul a 56 de deputați ai PAS, proiectul privind înlocuirea sintagmei de „limba moldovenească” cu limba română în toată legislația, inclusiv în Constituție. 

În mod normal, în Republica Moldova, pentru modificarea constituției este nevoie este nevoie de votul a 67 de deputați, adică 2/3 din totalul de 101. Cu toate acestea, majoritatea PAS a folosit un tertip legislativ pentru a trece proiectul cu majoritate simplă.

Prezenta inițiativă legislativă nu constituie o inițiativă ordinară de modificare a Constituției, ci una tehnică, care rezultă din obligativitatea executării și/sau implementării actelor Curții Constituționale”, a adăugat deputata Veronica Roșca, una dintre autorii proiectului, potrivit Deschide.md.

În mod normal proiectul va trece fără emoții și la votul final, însă foarte probabil va fi atacat la Curtea Constituțională de partidele apropiate de Moscova (Partidul Socialiștilor, Partidul Comuniștilor și Partidul Șor).

Scandal în Parlament

La un moment dat, în fața tribunei oficiale au ieșit mai mulți deputați ai BCS cu pancarte pe care erau scrise slogane precum „Moldova, moldoveni, moldovenesc” sau „Nu vă bateți joc de Constituție”, notează Deschide.md.

Imediat, mai mulți parlamentari PAS au smuls și mototolit pancartele, urmând o altercație între aceștia și colegii lor din fracțiunea BCS. Au urmat mai multe îmbrânceli, timp în care deputații socialiști și comuniști au început să scandeze „Moldova” și „Anticipate”.

Cum s-a ajuns aici

Oficial, Republica Moldova și-a dobândit independența la data de 27.08.1991. Primele decizii ale Parlamentului Republicii Moldova au fost în nota apropierii de România. Imn național a fost declarat „Deșteaptă-te, române!”, iar limba oficială a fost stabilită limba română. Mai mult, drapelul a fost declarat identic cu cel al României, „albastru, galben, roșu”.

În urma primelor alegeri libere din Republica Moldova, în anul 1994, la putere a ajuns o coaliție formată din partidul președintelui Mircea Snegur, Partidul Democrat Agrar din Moldova și Mișcarea „Unitate-Edinstvo”, formațiune creată de Kremlin cu complicitatea comuniștilor locali.

Primele măsuri au vizat componenta identitară în paralel cu eliberarea aparatului administrativ de adepții mișcării de redeșteptare națională. Noua majoritate parlamentară a adoptat la 29.06.1994 prima constituție a Republicii Moldova. La articolul 13 a fost introdusă sintagma de „limba moldovenească”. Mai mult, autorii au echivalat noțiunile de cetățenie cu cele legate de naționalitate. Astfel întâlnim formule de genul „poporul Republicii Moldova” sau „poporul moldovean”.

Apogeul minciunii

În anul 2003, în timp ce la putere se afla Vladimir Voronin, Vasile Stati a publicat așa-numit dicționar „moldovenesc – român” prin care a încercat să demonstreze că în România și Republica Moldova se vorbesc limbi diferite. Una dintre cele mai bune descrieri facută „dicționarului” a facut-o doamna Eugenia Bojoga, profesoară la Catedra de lingvistică generală şi semiotică a Facultăţii de litere a Universităţii „Babeş-Bolyai”.

Într-un articol scris pentru revista Contrafort, a remarcat că „dicționarul” este practic inutilizabil, neavând cuvinte folosite în mod curent în Republica Moldova. În schimb, pentru a aduce cât mai multe intrări, Stati a adăugat și diverse diminutive sau derivate ale cuvintelor. Alți autori au remarcat că practic „dicționarul” nu conține niciunul dintre cuvintele pe care Stati le-a folosit în partea de introducere.

Curtea Constituțională a tranșat problema

Abia în decembrie 2013, în urma unor sesizări depuse de deputații unioniști, Curtea Constituţională a Republicii Moldova a conferint statut de normă constituţională Declaraţiei de Independenţă a ţării, adoptată în 1991, în care limba română este proclamată limbă de stat.

„Declaraţia de Independenţă constituie fundamentul juridic şi politic al Constituţiei, astfel încât nici o prevedere a acesteia din urmă nu poate depăşi cadrul Declaraţiei de Independenţă. Astfel, Curtea a conchis că, în cazul existenţei unor divergenţe între textul Declaraţiei de Independenţă şi textul Constituţiei, textul constituţional primar al Declaraţiei de Independenţă prevalează”, se menţionează în Hotărârea Curţii Constituţionale.

Sursa foto: Inquam Photos / Adel Al-Haddad

Comentarii


    WP Twitter Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
    MainNews

    FREE
    VIEW