8 luni de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina. Care a fost răspunsul diplomației române
Ministerul de Externe arată, la 8 luni de când Vladimir Putin a declanșat invazia Ucrainei, că România a făcut eforturi de natură politico-diplomatică, economică, financiară, umanitară și sectorială și a trimis un răspuns „ferm și multidimensional” la criza generată de conflictul militar de la graniță.
România „acționează cu toată responsabilitatea” în sprijinul Ucrainei și al cetățenilor ucraineni, în calitate de stat membru al Uniunii Europene și al NATO cu cea mai lungă graniță cu Ucraina, potrivit MAE.
„Răspunsurile României la criza de la granițele sale, la războiul ilegal de agresiune al Rusiei nu doar împotriva Ucrainei, ci împotriva valorilor noastre democratice și a pilonilor fundamentali ai arhitecturii euroatlantice de securitate, rămân parte a unuia dintre cele mai complexe și mai coerente eforturi ale țării noastre în plan extern, cu efecte semnificative în plan intern și cu miza protejării și consolidării pe termen lung a ordinii internaționale bazate pe reguli”, potrivit unui comunicat de presă transmis de Ministerul de Externe.
Pe parcursul celor 8 luni ale invaziei, România a facilitat exportul a 5,2 milioane de tone de cereale ucrainene și alte 5,5 milioane de tone de mărfuri produse în Ucraina, arată sursa citată.
MAE pune în prim plan hub-ul internațional umanitar operaționalizat pe 9 martie la Suceava, cu ajutorul căruia Guvernul a oferit Ucrainei, printre altele, combustibil, medicamente, alimente sau ambulanțe.
Tot prin intermediul hub-ului de la Suceava au fost organizate 56 de transporturi umanitare, din state precum Italia, Franța, Bulgaria, Austria, Slovenia, Cipru, Grecia, Germania sau Macedonia de Nord.
Cei 2,65 de milioane de refugiați care au intrat în România și cei 86.500 care au și rămas pe teritoriul țării au beneficiat de tabere mobile în județele de frontieră, acces gratuit la servicii medicale, la învățământ, pe piața muncii și în transport public, potrivit MAE.
Ministerul de Externe mai menționează că România „a fost parte activă a demersurilor diplomatice” prin care au fost condamnate acțiunile Federației Ruse, invocând ședințele Consiliului de Securitate și Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite.
„Pe această dimensiune, un alt obiectiv a fost izolarea internațională a Rusiei, iar România a susținut toate rezoluțiile promovate în Consiliul de Securitate și în Adunarea Generală ONU pentru condamnarea agresiunii ruse”, potrivit sursei citate.
Printre obiectivele pentru care România a luptat în ultima perioadă se numără acordarea statutului de candidat la Uniunea Europeană a Ucrainei și Republicii Moldova.
Diplomații români arată că, în ultimele 8 luni, au mai fost organizate o serie de întâlniri bilaterale la cel mai înalt nivel între oficialii români și ucraineni și menționează în acest sens vizita ministrului ucrainean de Externe la București (22 aprilie) și vizitele lui Nicolae Ciucă și a președintelui Klaus Iohannis la Kiev (26 aprilie, respectiv 16 iunie).
Este menționată și prima reuniune în format trilateral a miniștrilor de Externe din România, Ucraina și Republica Moldova, ce a avut loc la Odessa pe 15 septembrie.
„La nivel european, România, prin Ministerul Afacerilor Externe, a asigurat o contribuție activă la definirea și adoptarea celor opt pachete de sancțiuni ale Uniunii Europene, sprijinind o abordare cât mai ambițioasă și susținând, de asemenea, sancțiunile UE pentru Belarus și, cel mai recent, Iran, în lumina evoluțiilor recente”, mai arată MAE.
Ministerul de Externe mai arată că România s-a implicat în procesele deschise împotriva Federației Ruse la Curtea Internațională de Justiție, la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului și la Curtea Penală Internațională.
Sursă foto: Inquam Photos / George Călin
Comentarii