Autostrăzi și căi ferate eliminate din PNRR: cine e vinovat, ce riscă România să piardă și ce se mai poate face
România se confruntă cu probleme extrem de grave în ceea ce privește implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență în domeniul infrastructurii de transport. Mai multe proiecte de autostrăzi și căi ferate pierdut oficial finanțarea. În tot acest timp, fostul ministru al transporturilor, Sorin Grindeanu, încearcă să minimalizeze importanța deciziei Comisiei Europene și să paseze responsabilitatea către Ministerul Proiectelor Europene.
Ministrul proiectelor europene, Dragoș Pâslaru, a anunțat marți, în urma unei discuții avute cu Coordonatoarea Planului Național de Redresare și Reziliență, Céline Gauer, eliminarea din PNRR a mai multor loturi de autostradă și cale ferată din cauza unor nereguli în timpul derulării licitațiilor. Concret, autoritățile de la București nu au publicat în Jurnalul Uniunii Europene anumite erate transmise în timpul licitațiilor
„Sunt segmente de autostradă (n.r. – scoase din PNRR), nu din progres fizic, ci din probleme de achiziții publice. Căutăm surse alternative de finanțare pentru proiectele prioritare, gen segmentele prioritare din A7 și A8 care nu mai sunt prinse din PNRR”, a declarat ministrul Dragoș Pâslaru.
Ulterior, Ministerul Transporturilor a transmis un comunicat în care a explicat că fondurile respective vor finanța integral realizarea altor loturi de autostradă.
Proiectele care rămân finanțate 100% din PNRR sunt:
• Autostrada Moldovei (A7), tronsoanele Focșani – Pașcani;
• Autostrada Lugoj – Deva (A1), secțiunile D și E (tunelurile de la Margina – Holdea).
Infrastructură feroviară:
• Toate cele 4 loturi ale tronsonului CF Cluj – Episcopia Bihor;
• Un lot din tronsonul CF Arad – Timișoara – Caransebeș (Lugoj – Timișoara).
Proiecte excluse parțial sau total din PNRR:
• Autostrada Buzău – Focșani (A7) – finalizată și deschisă circulației;
• Lotul 1 al Autostrăzii Ploiești – Buzău (A7) – finalizat și dat în circulație;
• Secțiunile Leghin – Moșca și Târgu Mureș – Miercurea Nirajului (A8);
• Secțiunile Nădășelu – Poarta Sălajului (Autostrada Transilvania);
• Loturile 1, 3 și 4 din tronsonul de cale ferată Arad – Timișoara – Caransebeș.
Licitații cu probleme și lucrări întârziate
Potrivit Asociației Pro Infrastructură, motivele pentru scoaterea acestor proiecte din PNRR sunt două: încălcarea legislației europene privind achizițiile publice în timpul licitațiilor și întârzieri semnificative în implementare, care fac imposibilă finalizarea lucrărilor până în termenul limită: august 2026.
Responsabilii direcți sunt, în opinia organizației, funcționarii din cadrul CNAIR și ai platformei SEAP. Deși Comisia Europeană a avertizat încă din august 2024 că nu va deconta fonduri pentru aceste tronsoane, autoritățile române au evitat să comunice public problema, probabil din rațiuni electorale. Numai acum, în iulie 2025, iese la iveală amploarea reală a eșecului.
Comisia Europeană permite redistribuirea banilor, cu o condiție
Veștile nu sunt în totalitate negative, arată Pro Infrastructură. Comisia Europeană a agreat, în principiu, ca fondurile aferente tronsoanelor scoase din PNRR să fie redirecționate către proiectele rămase, prin creșterea proporției de cofinanțare europeană – de la 29-42% din valoarea totală a proiectului, până aproape de 100%. Astfel, România ar putea evita pierderea definitivă a banilor, dacă reușește să finalizeze lucrările până în august 2026. Iar aici apare marea provocare: progresul fizic al șantierelor.
Conform sursei citate, cu excepția primelor două loturi de la nord de Focșani, aflate la aproximativ 55% stadiu de execuție, celelalte patru sectoare ale A7 până la Pașcani sunt aproximativ 33%. Mult mai în urmă sunt lucrările la A1 Margina-Holdea, aflate la aproximativ 20%. Toate sunt executate de firma UMB, controlată de Dorinel Umbrărescu.
