Autostrada Unirii: Studiul de fezabilitate pentru sectorul montan a ajuns la CNAIR, însă în continuare rămân multe necunoscute
Firma spaniolă Acciona a predat, luni, 9 august, cu șase luni mai târziu decât era programat inițial, studiul de fezabilitate necesar construirii autostrăzii A8 Târgu Mureș – Târgu Neamț.
„Autostrada Unirii”, cel mai important proiect de infrastructură din istoria României, ar urma să aibă o lungime de 311 km, fiind împărțită în două segmente. Târgu Mureș – Târgu Neamț, în lungime de 211 km, este cel mai dificil și presupune traversarea munților. Celălalt, Târgu Neamț – Iași – Ungheni, ar urma să aibă o lungime de aproximativ 100 km și va străbate un relief mai puțin dificil.
Dubii în privința calității studiului
În condițiile în care contractul pentru segmentul Târgu Mureș – Târgu Neamț a fost semnat pentru doar 17,58 milioane lei fără TVA, sumă de trei ori mai mică decât pentru segmentul mai ușor (contractul pentru Târgu Neamț – Iași – Ungheni prevede și realizarea proiectului tehnic), există numeroase semne de întrebare în privința calității documentate de Acciona. Chiar dacă CNAIR a acordat un răgaz de șase luni și a facilitat accesul forezelor în zonele sinuoase, firma spaniolă a întâmpinat mari probleme financiare din cauza faptului că oferta sa pentru realizarea documentației a fost subdimensionată, fiind nevoie chiar de intervenții la nivel guvernamental pentru ducerea contractului la bun sfârșit. Nu se știe deocamdată dacă studiul predat de firma spaniolă va permite lansarea licitațiilor pentru proiectarea și execuția lucrărilor, răspunsul urmând să fie dat de specialiștii CNAIR în următoarele 20 de zile.
Emiterea acordului de mediu – condiția sine qua non
În paralel, la Agentia Nationala pentru Protectia Mediului se desfășoară procedura pentru emiterea acordului de mediu, fără de care nu pot fi lansate licitațiile pentru lucrări. Conform informațiilor obținute de asociația Împreună pentru A8, acest acord a fost divizat în trei părți: Târgu Mureș – Miercurea Nirajului, Miercurea Nirajului – Leghin și sectorul Leghin – Târgu Neamț. Motivul este că pentru primul și ultimul dintre aceste segmente România a solicitat finanțare europeană prin Planul Național de Redresare și Reziliență și este absolut necesar ca lucrările să fie finalizate până în august 2026.
Facem autostradă, dar cu ce bani?
Această întrebare este și pe buzele oficialilor europeni care discută în aceste zile, la Bruxelles, aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență trimis de Guvernul României. Așa cum am amintit, executivul a solicitat finanțare europeană pentru capetele segmentului montan – Târgu Mureș – Miercurea Nirajului și Leghin – Târgu Neamț, ce totalizează 59 km. De cealaltă parte, nu există nicio perspectivă pentru finanțarea construcției sectorului cel mai dificil – Miercurea Nirajului – Leghin, în lungime de aproximativ 150 km. Programul Operaţional Transporturi (POT) 2021 – 2027 va fi cheltuit, în bună măsură, pentru construirea segmentului Târgu Neamț – Iași – Ungheni, așa cum a anunțat ministrul Cătălin Drulă, și oricum nu ar fi fost suficient pentru acoperirea costurilor. O variantă analizată ar fi finanțarea lucrărilor din următorul exercițiu financiar multianual 2027 – 2034, însă asta ar presupune deschiderea autostrăzii abia după anul 2035. Teoretic există și posibilitatea finanțării de la bugetul de stat printr-un credit obținut de la organismele internaționale, însă pentru asta este nevoie, în primul rând, de o documentație tehnică de calitate și de voință politică pentru că presiunea va fi pe buget va fi ridicată, în contextul asumării reducerii deficitului sub pragul de 3% până în 2024.
Sursa foto: Facebook / Cătălin Urtoi
Comentarii