Monday, November 25, 2024
Jurnalism corect


🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale click

Augustin Lazăr, despre dosarul „10 august” : „A existat interesul ca ministerul Public să nu aibă o conducere consolidată, iar rezultatul se vede”

By Redactia , in Justitie Stirile zilei , at 2 iulie 2019 Etichete: , , , ,

Fostul procuror general al României, Augustin Lazăr, sugerează că declinarea dosarului „10 august” de la secţia Parchetelor militare la DIICOT este o încercare de tergiversare a cercetărilor. Lazăr mai crede că, dacă obţinea un al doilea mandat, cazul era soluţionat, aşa cum au fost soluţionate dosarele Mineriada şi Revoluţia din Decembrie 1989.

Întrebat cum comentează faptul că procurorii militari au declinat dosarul 10 august către DIICOT, Lazăr a arătat că „acum avem o nouă explicaţie a manipulării mediatice îndreptată împotriva procurorului general, calificat drept „procuror comunist”: pentru a bloca al doilea mandat al procurorului general, care ar fi implicat soluţionarea şi a dosarului 10 august, după cele privind Mineriada şi Revoluţia”, a declarat Augustin Lazăr pentru mainnews.ro.

Mai departe, acesta a arătat că s-a urmărit ca Parchetul General să aibă o conducere interimară, astfel încât să se poată „jongla” cu dosarele importante. „A existat interesul ca Ministerul Public să nu aibă o conducere consolidată pe mandat, iar rezultatul este cel urmărit. Şi care se vede”, a mai completat Lazăr.

Declinare cu semne de întrebare

După 11 luni, procurorii din cadrul Secției parchetelor militare au dispus prin ordonanţa nr. 18/P/2018, din data de 28.06.2019, declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, „în vederea continuării cercetărilor cu privire la organizarea, conducerea și modul de intervenție al forțelor de ordine din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române împotriva manifestanților care au participat la protestul din data de 10 august 2018, desfășurat în Piața Victoriei din municipiul București, respectiv cu privire la scopul faptelor unor grupuri de persoane care în ziua de 10 august 2018 au exercitat acțiuni de violență împotriva forțelor de ordine și măsura în care aceste acțiuni, prin amploarea și modul de desfășurare, au fost de natură să pună în pericol securitatea națională”, se arată într-un comunicat al Parchetului General.

Competența D.I.I.C.O.T. este atrasă de dispozițiile art. 412 din Codul penal cu referire la art 397 alin 2 din Codul penal, dispoziții care incriminează tentativa la infracțiunea de acțiuni împotriva ordinii constituționale.

Stadiul anchetei privind intervenția jandarmilor

După protestul din 10 august, când sute de persoane au acuzat Jandarmeria că a intervenit brutal, procurorii militari au deschis o anchetă. Șefii Jandarmeriei Române și un secretar de stat din MAI au fost puși sub învinuire.

Ulterior, Jandarmeria a depus o plângere privind infracțiuni contra ordinii constituționale, invocând o posibilă tentativă de lovitură de stat.

În acest context, DIICOT face investigații privind finanțarea protestelor.

Dosarul a fost deschis imediat după protest, fiind audiate sute de persoane și vizionate mai multe imagini. Procurorii așteaptă acum expertiza gazelor lacrimogene folosite de jandarmi la protestul din 10 august. Procedura ar urma să fie finalizată la finalul lunii iulie, au declarat surse judiciare pentru mainnews.ro.

Sursele citate au precizat că Institutul de Criminalistică va folosi reactivi din străinătate.
Realizarea expertizei fizico-chimică a fost dispusă la sfârsitul anului trecut, aceasta urmând a stabili compozitia substanțelor folosite de jandarmi pentru evacuarea protestatarilor.

Expertiza a fost solicitată după ce mai mulţi protestatari au reclamat stări de rău după miting.

Anchetatorii au cerut, la finalul lui 2018, acte de la Direcţia Generală de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, Ministerul Afacerilor Interne şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, precizând ca unele documente secrete nu au fost declasificate.

Ulterior, în aprilie, procurorii spuneau că au făcut demersuri pentru desecretizarea documentelor care au stat la baza planificării, organizării şi executării misiunii structurilor subordonate MAI, printre care şi Jandarmeria Română. Parchetul menţiona şi atunci că unele documente au rămas clasificate.

Recent, anchetatorii au solicitat, din nou, declasificarea tuturor documentelor privind intervenţia Jandarmeriei. În prezent, procurorii aşteaptă răspunsul Ministerului de Interne.

 

 

Comentarii


Lasă un răspuns


Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *