Aspectele negative scoase în evidență în Raportul MCV – „Provocări operaționale” în combaterea corupției, stabilitatea legilor sau revizuirea Codurilor penale
Deși Comisia Europeană a recomandat finalizarea monitorizării României prin intermediul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), menționând că au fost înregistrate progrese suficiente în domeniul judiciar, există, totuși, o serie de aspecte negative scoase în evidență – existența unor „provocări operaționale” în combaterea corupției, controversele interne din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), perioada prelungită de revizuire a Codurilor penale sau ridicarea unor semne de întrebare referitoare la stabilitatea și previzibilitatea legislației.
Deși în ultimul raport MCV este menționat că au fost înregistrate „rezultate pozitive” în ceea ce privește combaterea și sancționarea corupției la nivel înalt, Comisia Europeană notează, în schimb, că „există în continuare provocări operaționale”.
Printre „provocările” scoase în evidență se numără dificultatea de recrutare a procurorilor la Direcția Națională Anticorupție, generate în special de cerința privind vechimea ridicată.
„Abordarea provocărilor operaționale cu care se confruntă DNA, inclusiv în ceea ce privește recrutarea de procurori, este o recomandare prevăzută în Raportul din 2022 privind statul de drept, iar Planul de redresare și reziliență al României include un angajament de a crește gradul de ocupare în cadrul DNA la 85 % până la 30 iunie 2023”, arată Comisia Europeană în raportul privind progresele înregistrate de România în cadrul MCV.
Un alt aspect subliniat în domeniul combaterii corupției la nivel înalt se numără desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție.
„DNA nu și-a recâștigat competența de a investiga faptele de corupție din sistemul judiciar, deși atât Comisia de la Veneția, cât și procurorul general și-au exprimat opinia potrivit căreia este puțin probabil ca noua structură să fie mai în măsură să desfășoare anchete privind acuzațiile de corupție la adresa judecătorilor și procurorilor decât un parchet specializat precum DNA”, potrivit sursei citate.
Comisia menționează, în schimb, că e prea devreme „pentru a evalua dacă noua structură poate urmări penal în mod eficace infracțiunile de corupție din sistemul judiciar”.
În raportul citat mai este scos în evidență că „procesul prelungit de revizuire a Codurilor penale a avut un impact asupra luptei împotriva corupției”. Detalii, aici.
Un alt aspect scos în față de Comisia Europeană este lipsa unei reglementări legislative în ceea ce privește deciziile legate de prescripția răspunderii penale. Detalii, aici.
„Deși rămâne posibilitatea de a introduce căi de atac de drept civil pentru recuperarea unei părți a prejudiciului, încetarea procedurilor penale într-un număr atât de mare de cauze de corupție (n.r. peste 500 de dosare indicate de DNA) poate avea un impact semnificativ asupra eforturilor de combatere a corupției la nivel înalt”, se arată în raportul citat.
În ceea ce privește corupția generală, deficitul de resurse umane din sistemul judiciar și mijloacele tehnice limitate pentru tehnicile speciale de investigare afectează investigațiile parchetelor naționale.
Comisia Europeană a mai indicat că diviziunile interne care afectează CSM din anul 2021 „au continuat să fie problematice, reflectându-se negativ asupra numirilor în noua structură care înlocuiește SIIJ și asupra organizării alegerilor pentru desemnarea noilor membri ai CSM sau sub forma dezacordurilor publice dintre membrii CSM cu privire la legile justiției”.
Instituția europeană susține că activitatea CSM s-a bazat mai degrabă „pe activitatea diferitelor secții decât pe cea a Plenului”.
Totodată, raportul privind progresele înregistrate de România prin intermediul MCV citează o serie de observații lansate anterior pe tema procesului legislativ din România.
Concret, în Raportul privind statul de drept din 2022 s-a constatat că „modificările frecvente ale legislației și recurgerea în mod regulat la ordonanțe de urgență continuă să ridice semne de întrebare cu privire la stabilitatea și previzibilitatea legislației”.
CITEȘTE ȘI: Klaus Iohannis: Acesta este ultimul raport MCV
Sursă foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Comentarii