🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

România a încheiat misiunea din Afganistan și și-a făcut bilanțul. În urma celor 19 ani de participare în teatrul de operații rămân 27 de militari morți și peste 200 de răniți. Experții în securitate au opinii diferite pe tema câștigurilor strategice obținute de țara noastră. Costurile misiunii se ridică la aproximativ 3 miliarde de lei.

Participarea României în teatrul de operații din Afganistan a debutat în urmă cu aproape două decenii.

Misiunea din Afganistan, în cifre

Din anul 1994 și până în prezent, peste 60.000 de militari români au participat la misiuni şi operaţii internaţionale, din care peste 32.000 în Afganistan (37 de rotații a câte șase luni).

Primii militari români au fost trimiși în Afganistan în ianuarie 2002. E vorba de 25 de polițiști militari și o aeronavă C-130 Hercules, cu un echipaj format din 14 membri ai Forțelor Aeriene Române.

Cea mai numeroasă participare a militarilor români în Afganistan a fost între anii 2010 și 2013, cu aproximativ 2.000 de militari, potrivit Ministerului Apărării.

Ultimul contingent românesc a fost repatriat din Afganistan pe data de 27 iunie.

La finalul misiunii Armatei României în Afganistan au fost repatriați 615 militari și peste 135 de tone de echipamente și materiale.

Costurile totale ale participării Armatei României la misiuni în Afganistan sunt de peste 3 miliarde lei.

România a pierdut 27 de militari

În misiunea din Afganistan și-au pierdut viața 27 de militari, iar peste 200 au fost răniți.

Primul militar căzut la datorie în Afganistan, la data de 11 noiembrie 2003, a fost sublocotenentul (post-mortem) Iosif Silviu Fogorași. Astfel, 11 noiembrie a devenit reper pentru instituirea, în România, a Zilei Veteranilor din Teatrele de Operații, marcată pentru prima oară în anul 2014, potrivit MApN.

Ultimul militar care și-a pierdut viața în Afganistan, pe 5 septembrie 2019, a fost sublocotenentul (pm) Ciprian-Ştefan Polschi.

E câștigată România la finalul misiunii?

Într-o reacție pentru Main News, Iulian Fota, expert în relații internaționale și probleme de securitate, consideră că România iese câștigată după misiunea din Afganistan și că, din punct de vedere strategic nu există efecte pentru țara noastră în urma retragerii.

„Din punct de vedere strategic, niciunul. Din punct de vedere economic, sunt o serie întreagă de cheltuieli care din momentul ăsta încetează, deci sunt niște bani în plus în bugetul Armatei care rămân și vor fi folosiți, redistribuiți pe alte nevoi. Este o misiune care se termină cu bine, de pe urma căreia am avut multiple beneficii, nu suntem în situația SUA, unde într-adevăr, e o întreagă discuție vis-a-vis de câștigurile strategice, comparativ cu costurile pe care americanii trebuie să le suporte.  România e într-o altă situație, iese cu ceva câștiguri clare, concrete după misiunea din Afganistan. Am arătat în Afganistan și în Irak că noi, din punct de vedere militar, suntem un câștig pentru Alianță, dincolo de dotarea precară, dar care era cunoscută când am intrat în NATO, am arătat că avem oameni buni, curajoși. Eu am primit de multe ori aprecieri de la înalte oficialități NATO pentru calitatea militarilor români, pentru curajul lor. Am arătat că ne facem treaba, suntem serioși, stăm în război până la sfârșit. Per ansamblu, avem câștiguri strategice pe care să le bifăm. Din punctul ăsta de vedere, stăm mai bine decât alte țări care au participat în Afganistan, poate cu contingente mai mari, mai largi sau costuri mai mari decât ale noastre, dar care la capitolul câștig strategic nu știu dacă au ce bifa. Adică la noi a meritat, la întrebarea „a meritat să mergem în Afganistan” răspund „da”, afirmă Fota.

Expertul explică și momentul ales pentru încheierea misiunii.

„Pentru că s-a schimbat contextul internațional, nu mai e terorismul cea mai mare amenințare, mai ales că între timp occidentul s-a mobilizat, s-a organizat, a reușit câteva victorii importante, împotriva Al-Qaieda, lichidarea lui Bin Laden, împotriva Statului Islamic. Se schimbă îngrijorările de securitate. Competiția de geo-politică de mare putere frământă statele occidentale, China, Rusia și nu numai. Misiunea din Afganistan efectiv nu se mai justifica, sunt alte nevoi, alte preocupări, trebuie bani investiți în alte zone, avem Cyber-Security, Reziliență. Cheltuielile pe care toți le făceam cu Afganistanul nu mai erau justificate de intensitatea amenințării. Talibanii nu mai sunt o amenințare pentru Occident”, completează Fota.

La rândul său, expertul în geopolitică Dan Dungaciu susține că România nu este vizată în primă instanță de retragerea de acum. Specialistul consideră că Occidentul a eșuat în Afganistan, pentru că a încercat să transforme regiunea într-un „vest”.

„Principala lecție și principala înfrângere, nu doar pentru americani, dar și pentru politica occidentală în general, este că trebuie să diferențiezi între a învinge forțele inamice și a reconstrui un stat după chipul și asemănarea ta. Marea problemă în Afganistan nu a fost că NATO s-a dus să pedepsească un regim care a fost susținătorul celor care au declanșat un atac terorist asupra Americii, declanșând pentru prima dată Articolul 5 din cadrul NATO, ci greșeala esențială a fost că ulterior, după ce regimul respectiv a fost pedepsit, s-a trecut la reconstrucția Afganistanului după chipul și asemănarea occidentului, altminteri spus procesul de „state-building” sau „nation-building” în Afganistan a fost eșecul. Pentru acest război care cuprinde și acest proces s-au cheltuit 2 trilioane de dolari. Acolo este eșecul major, lecția indirectă este că lumea nu poate fi creată sau recreată după chipul și asemănarea Occidentului. Ideea că te duci în lume să construiești lumea după chipul și asemănarea ta a suferit o înfrângere costisitoare în Afganistan”, susține Dungaciu.

Dungaciu arată că situația economică nu s-a îmbunătățit în Afganistan față de anul 2001.

„Măsura eșecului, față de 2001, victimele între civili sunt mai mari cu 30%, iar economia Afganistanului nu e mai mare decât a fost în 2001. Marea problemă a fost de renunțare la retorica Occidentală că lumea poate să fie Vestul, lumea nu este Vestul. (…) La un moment a trebuit să se tragă linie, toate costurile și efectele negative ale retragerii, care sunt indiscutabile, dincolo că Afganistan e praf și pulbere, dar s-a constatat că menținerea trupelor degeaba în Afganistan este mai costisitor din toate punctele de vedere decât costurile care vor fi după retragere. Toate aceste lucruri au fost puse pe agendă până să se ia decizia politică”, spune Dungaciu.

CITEȘTE ȘI: INTERVIU Dan Dungaciu, specialist în geopolitică, despre tensiunile de la granița de Est a Ucrainei: E o mișcare de trupe fără de precedent a Federației Ruse / Asistăm la o etalare de forțe, la cel mai înalt nivel, pe axa Moscova-Statele Unite

Foto: capturi MApN

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp