ANALIZĂ Primele 100 de zile ale noii administrații Trump: demersuri de pace fără succes și taxe vamale

Început cu promisiuni mari, cel de-al doilea mandat prezidențial al lui Donald Trump nu s-a dovedit a fi atât de strălucitor pe cât lăsa acesta de înțeles inițial. Primele sale 100 de zile de la revenirea la Casa Albă au fost marcate de demersuri de pace fără succes în Ucraina, precum și de haosul taxelor vamale care riscă să provoace un război comercial global.

 „Epoca de aur a Americii începe chiar acum”. Ce promitea Donald Trump în campania electorală și în discursul inaugural?

Reîntors la Casa Albă după o victorie decisivă în alegerile din noiembrie, unde a câștigat toate statele indecise, Donald Trump avea o lungă listă de promisiuni de îndeplinit, atât în materie de politică internă, cât și externă. Încă de pe 20 ianuarie, după preluarea oficială a mandatului, liderul american sintetiza în stilul triumfalist care îl caracterizează perioada care avea să urmeze: „epoca de aur a Americii începe chiar acum”.

În materie de politică externă, cea mai importantă și relevantă pentru Europa promisiune a sa este fără îndoială cea de încheiere a războiului dintre Rusia și Ucraina. Încă din 2023, actualul președinte declara că va rezolva situația, într-un timp record, chiar, de doar 24 de ore. În plus, acest lucru urma să se întâmple chiar înainte de a-și prelua mandatul.

„Înainte să ajung măcar în Biroul Oval, voi rezolva dezastruosul război dintre Rusia și Ucraina. Va fi rezolvat rapid. Repede. Voi rezolva problema și o voi rezolva rapid și nu-mi va lua mai mult de o zi. Știu exact ce să le spun fiecăruia dintre ei.”, declara la vremea respectivă Donald Trump.

El a reluat astfel de afirmații de mai multe ori pe parcursul campaniei electorale.

O altă promisiune pe care a făcut-o de-a lungul timpului a fost cea de a impune taxe vamale pentru importuri. În discursul inaugural de pe 20 ianuarie a reluat acest subiect, prezentând într-o lumină favorabilă această schimbare de politică.

„Voi începe imediat revizuirea sistemului nostru comercial pentru a proteja lucrătorii și familiile americane. În loc să ne impozităm cetățenii pentru a îmbogăți alte țări, vom tarifa și impozita țările străine pentru a ne îmbogăți cetățenii”, spunea atunci președintele SUA.

Pacea în Ucraina se dovedește a fi mai greu de atins decât anticipa inițial Donald Trump

Încă de dinainte de 20 ianuarie, liderul american a renunțat la termenul inițial de 24 de ore pentru încheierea războiului. Trimisul său special pentru pace în Ucraina, generalul în rezervă Keith Kellogg, anunța pe 10 ianuarie că noul obiectiv este obținerea păcii în primele 100 de zile de la preluarea mandatului de către Donald Trump.

De la revenirea în Biroul Oval, liderul american a resetat politica predecesorului său față de Rusia, trecând de la izolare la reluarea comunicării. Pe 12 februarie, Donald Trump a anunțat că a discutat cu omologul său Vladimir Putin, convenind pentru începerea negocierilor de rezolvare a crizei.

Șase zile mai târziu, secretarul de stat, Marco Rubio, consilierul pentru securitate națională, Mike Waltz, și trimisul special pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, s-au întâlnit la Riad, în Arabia Saudită, cu ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, și șeful fondului suveran de investiții, Kirill Dmitriev. Întâlnirea a fost criticată de către Ucraina și UE pentru excluderea lor.

Deși la începutul lunii martie SUA au presat Ucraina să accepte o propunere de armistițiu, în schimbul reluării transferului de arme și informații, Rusia nu își dă decât acordul de principiu, prezentând o serie de condiții, care includeau oprirea sprijinului militar al Occidentului. Ulterior, în cadrul unei noi convorbiri telefonice cu Vladimir Putin, Donald Trump a eșuat să-l convingă să implementeze o încetare totală a focului în Ucraina.

Pe 25 aprilie, Reuters a dezvăluit conținutul unui plan de pace negociat de către trimisul special al SUA Steve Witkoff cu președintele rus Vladimir Putin. Conform documentului, SUA ar urma să recunoască suveranitatea Rusiei asupra Peninsulei Crimeea, încorporată unilateral de către aceasta în 2014, precum și controlul de facto al acesteia asupra teritoriilor ocupate în cele patru regiuni ucrainene pe care nu le controlează încă complet. În plus, Ucraina nu ar urma să adere la NATO, fiindu-i permisă totuși integrarea europeană.

Anterior, liderul de la Casa Albă l-a criticat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski că împiedică pacea prin refuzul de a recunoaște apartenența Crimeii la Rusia. Totuși, după ce l-a întâlnit pe acesta la Vatican, la funeraliile Papei Francisc, Donald Trump a pus sub semnul întrebării dorința președintelui rus Vladimir Putin de a încheia războiul, în condițiile unor bombardamente asupra unor ținte din Ucraina care au dus la un număr mare de victime civile.

În ciuda concesiilor și a numeroaselor întâlniri dintre înalți oficiali americani și ruși în cele patru luni de la schimbarea administrației la Casa Albă, pacea nu pare să fie prea aproape în Ucraina. În aceste condiții, membri ai administrației au susținut că în lipsa progresului SUA ar putea să abandoneze încercările de negociere a încetării luptelor.

Din acest punct de vedere, lipsa unui armistițiu în Ucraina reprezintă un eșec major în materie de politică externă al primelor 100 de zile al celui de-al doilea mandat al președintelui Donald Trump.

Taxele vamale și războiul comercial

De la revenirea la Casa Albă, liderul american a adus multă incertitudine în privința politicii comerciale a țării sale, introducând taxe vamale împotriva multor țări, pentru ca ulterior să revină asupra unora dintre ele. Acest haos a generat efecte negative asupra piețelor din toată lumea, iar efectele pe termen lung pot fi și mai nefaste.

După ce a anunțat la începutul lui februarie taxe vamale împotriva Canadei, a Mexicului și a Chinei, Donald Trump s-a răzgândit în privința primelor două țări, păstrând doar tarifele împotriva importurilor din statul asiatic. O lună mai târziu, el a suspendat din nou taxele pentru mărfurile aduse din cele două țări vecine, introducând o creștere de 10% a sumelor percepute pentru bunurile din China. Beijingul ripostase anterior la măsurile americane, introducând o taxare între 10 și 15% pentru importurile din SUA.

Pe 12 martie au intrat în vigoare tarife de 25% pentru importurile de oțel și aluminiu din toată lumea. În urma acestui lucru, Canada a introdus contramăsuri, iar UE a semnalat că ar putea proceda la fel. Pe 26 martie, liderul american a anunțat că și importurile de mașini și de componente auto vor fi taxate cu 25%, acest lucru urmând să se întâmple începând cu 3 aprilie. În ciuda optimismului arătat de oficialii administrației privind efectele benefice asupra industriei auto naționale, economiștii au avertizat că vor exista consecințe negative, prețurile mașinilor urmând să crească, ceea ce va duce la o rată a șomajului mai mare.

Dar probabil cea mai mare lovitură a liderului american a fost reprezentată de anunțul introducerii de „tarife reciproce” pentru principalii parteneri comerciali ai SUA, precum și o taxă vamală universală de 10%. Pentru importurile din UE urmau să fie percepute taxe de 20%, iar pentru cele din China de 34%. Decizia lui a creat un șoc global, dat fiind că afecta puternic multe state aliate ale SUA și risca să ducă la un război comercial global. Bursele din toată lumea au reacționat și au avut pierderi majore timp de mai multe zile.

Multe țări, precum și UE, și-au anunțat intenția de a negocia cu SUA pentru a rezolva criza. Pe fondul reacției negative pe piețele financiare globale, liderul de la Casa Albă a profitat de dorința partenerilor comerciali de negociere și a anunțat suspendarea tarifelor reciproce pentru 90 de zile, urmând să se aplice doar taxele vamale universale de 10%. Totuși, China a ales să introducă contramăsuri, ceea ce l-a determinat pe Donald Trump să mărească nivelul tarifelor. Pe parcursul următoarelor zile cele două mari puteri economice au escaladat conflictul, importurile chinezești în SUA ajungând să fie taxate cu 145%, iar cele americane în China cu 125%, praguri nesustenabile din punct de vedere economic.

Potrivit economiștilor, schimbările comerciale radicale introduse de către liderul de la Casa Albă vor avea efecte negative inclusiv asupra SUA, mai ales pe termen mediu și lung, în ciuda optimismului administrației. Rămâne de văzut dacă Donald Trump își va păstra această politică, sau va da înapoi, pe măsură ce consecințele negative vor fi aduse în discuție în cadrul campaniei pentru alegerile intermediare de anul viitor, diminuând șansele de realegere a candidaților republicani pentru Congres.

Drept urmare, în ciuda triumfalismului inițial cu care își prezenta mandatul, după primele 100 de zile SUA par a fi departe de „epoca de aur”. Războiul din Ucraina, pe care Donald Trump l-a criticat de nenumărate ori, afirmând că nu ar fi trebuit să înceapă niciodată și că nu s-ar fi întâmplat dacă el ar fi fost președinte, continuă să producă noi și noi victime, nefiind sigur că se va reuși încheierea unui acord de armistițiu în perioada următoare. În plus, măsurile protecționiste din economie riscă să ducă la un război comercial cu principalii parteneri ai SUA, cu efecte negative asupra statului american, tocmai cel care ar trebui să beneficieze, în teorie, de schimbările aduse. Rămâne de văzut ce evoluții vor aduce următoarele luni și ani ai administrației Trump în privința acestor două subiecte deosebit de importante pentru întreaga lume.