Sunday, April 21, 2024
Jurnalism corect


ANALIZĂ: Piaţa locală a muncii va avea nevoie de peste 600.000 de persoane care să ocupe locuri de muncă înalt calificate până în 2030

By news.ro , in Stirile zilei , at 27 februarie 2024 Etichete: , , ,

România se confruntă cu multiple provocări de ordin demografic, care vor impacta major piaţa muncii în următorii 10 ani: populaţia ţării îmbătrâneşte, tinerii activi sunt din ce în ce mai puţini pe piaţa muncii, iar cererea pentru forţa de muncă înalt calificată continuă să crească, în condiţiile unei economii în plină dezvoltare, arată o analiză Bucharest Center for Economy & Society (CES Bucharest). Până în 2030, România va avea nevoie de peste 600.000 de persoane care să ocupe locuri de muncă înalt calificate şi, în acelaşi timp, în următorul deceniu, fenomenul îmbătrânirii se va accentua. În următorul deceniu, România va avea un număr triplu de persoane active cu vârste de peste 65 de ani. O creştere cu 10% a ponderii populaţiei active cu vârsta de peste 60 de ani reduce cu 5,5% creşterea PIB pe cap de locuitor. România este pe locul 17 la nivel global la fenomenul migraţiei populaţiei.

”România se confruntă cu multiple provocări de ordin demografic, care vor impacta major piaţa muncii în următorii 10 ani: populaţia ţării îmbătrâneşte, tinerii activi sunt din ce în ce mai puţini pe piaţa muncii, iar cererea pentru forţa de muncă înalt calificată continuă să crească, în condiţiile unei economii în plină dezvoltare”, arată o analiză Bucharest Center for Economy & Society (CES Bucharest).

Până în 2030, România va avea nevoie de peste 600.000 de persoane care să ocupe locuri de muncă înalt calificate şi, în acelaşi timp, în următorul deceniu, fenomenul îmbătrânirii se va accentua: ţara noastră va avea un număr triplu de persoane active cu vârste de peste 65 de ani.

Astfel, potrivit datelor Institutului Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale (INCSMPS) analizate de CES Bucharest, până în 2030, ocupaţiile care necesită forţă de muncă înalt calificată precum specialişti în domeniul IT, juridic sau în domeniul sănătăţii, vor înregistra creşteri ale cererii cu 624.000 de persoane (în medie, 100.000 persoane/ an), în condiţiile în care facultăţile de profil din ţară, atât cele de stat cât şi cele private (Facultăţile de Politehnică, Facultăţile de Administraţie, Afaceri şi Drept sau Facultăţile de Medicină), furnizează cumulat, anual, un număr total de doar 40.000 de absolvenţi ai acestora, potrivit unei estimări realizate de CES Bucharest pe baza datelor Institutului Naţional de Statistică.

În acelaşi timp, tot până în 2030, cererea pentru persoane cu nivel mediu şi redus de calificare va înregistra o scădere accentuată, cu peste 400.000 de persoane, potrivit INCSMPS. Pentru a rămâne competitive pe piaţa muncii, acestea ar trebui să se respecializeze, fie la locul de muncă, fie prin cursuri de reconversie profesională, pentru a dobândi noi abilităţi adaptate cerinţelor actuale ale pieţei, precum ar fi competenţele de digitalizare şi automatizare, sustenabilitate sau managementul resurselor umane, conform unui raport al World Economic Forum.

Numărul tinerilor activi pe piaţa muncii din România este în declin, relevă analiza.

Fenomenul de îmbătrânire a populaţiei s-a accentuat în ultimii ani, între 2012 şi 2022, vârsta medie a populaţiei rezidente din România crescând de la 40,8 la 42,3 de ani, arată datele Institutului Naţional de Statistică. Conform estimărilor Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (CEDEFOP), în următorul deceniu.

România ar putea avea pe piaţa muncii un număr triplu de persoane active cu vârste de peste 65 de ani.

O creştere cu 10% a ponderii populaţiei active cu vârsta de peste 60 de ani reduce cu 5,5% creşterea PIB pe cap de locuitor, mai arată raportul Institutului Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale.

În acelaşi timp, numărul tinerilor activi pe piaţa muncii, cu vârste cuprinse între 20 şi 34 de ani, ar putea să scadă cu 3,5% în 2035 faţă de nivelul din 2020, potrivit CEDEFOP.

Doar 21% dintre companiile româneşti investesc în formarea competenţelor angajaţilor.

Potrivit datelor Băncii Mondiale, în România doar 1% din populaţia cu vârsta cuprinsă între 25 şi 64 de ani participă la cursuri de formare profesională, comparativ cu media europeană de 9,1%.

Pe de altă parte, doar 21% dintre companiile româneşti investesc în formarea competenţelor angajaţilor adaptate cererii pieţei muncii, arată aceleaşi date.

Comparativ, în Luxemburg companiile pot solicita subvenţii din partea statului, pentru a acoperi un procent cuprins între 15-20% din cheltuielile anuale de formare a angajaţilor. Sprijinul de formare este limitat la 7 competenţe, printre care digitale, limbi străine, management sau business training, se arată într-o analiză OCDE.

România se află în primele 20 de ţări la nivel global la migraţia populaţiei.

O altă provocare majoră pentru piaţa muncii din România este fenomenul migraţiei. Ţara noastră ocupă locul 17 la nivel global, cu peste 5,7 milioane de români care au ales să lucreze şi să se stabilească în străinătate. Raportul dintre numărul emigranţilor români şi cel al imigranţilor străini care s-au stabilit în România este de 6 la 1, potrivit Organizaţiei Mondiale pentru Migraţie.

În acelaşi timp, România importă în ultimii ani din ce în ce mai multă forţă de muncă, în special din Asia. În anul 2023, doar în Bucureşti şi judeţul Ilfov lucrau aproape 30 de mii de persoane venite din Asia, cei mai mulţi din Turcia, Nepal, Sri Lanka, China, India sau Bangladesh, conform datelor oficiale ale Inspectoratului General pentru Imigrări. Potrivit datelor publice analizate de CES Bucharest, majoritatea activează în domenii precum construcţii, HoReCa, transporturi sau retail.

Pe de altă parte, datele oficiale ale Ministerului Afacerilor Externe arată că cei mai mulţi români din cei 5,7 milioane plecaţi în străinătate sunt stabiliţi în ţări precum Italia, Spania, Marea Britanie sau Germania şi lucrează preponderent în domenii precum agricultură, vânzări, construcţii, sistemul medical sau IT. Printre motivele principale ale exodului românilor se numără nivelul mai crescut de remuneraţie în alte ţări, sistemele de sănătate­­ performante, infrastructura educaţională dezvoltată, mentalitate sau condiţiile climatice mai favorabile.

Educaţia contribuie la o mai mare productivitate, la creşterea economiei naţionale, dar şi la identificarea şi promovarea inovaţiei, care aduce cu sine dezvoltarea unor noi locuri de muncă mai bine plătite, conform unui alt raport OCDE (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică), unul dintre cele mai importante foruri interguvernamentale, la care România candidează oficial din anul 2022, dar procesul de aderare poate să dureze chiar şi 4-5 ani, potrivit informaţiilor apărute în spaţiul public. De exemplu, în Belgia, aportul educaţiei în economie este de 14%, arată un studiu al Jurnalului Internaţional de Ştiinţă şi Cercetare. Practic, educaţia şi specializarea continuă a populaţiei active, în linie cu dezvoltarea economică şi tehnologică stau la baza unei economii sănătoase şi performante.

România are şi una dintre cele mai reduse finanţări ale sistemului educaţional din Europa, de 3,2% din PIB faţă de o medie europeană de 4,8%, iar acest lucru se reflectă în numărul din ce în ce mai scăzut al studenţilor şi masteranzilor care urmează o formă de învăţământ superior în universităţile din ţară. Din 2020 până în 2022 facultăţile româneşti au înregistrat o scădere de aproape 22.000 de tineri, arată cifrele Institutului Naţional de Statistică.

O platformă de analiză, cercetare şi informare pentru mediul economic şi societate, CES Bucharest (Bucharest Center for Economy & Society) este o organizaţie independentă, înfiinţată pentru a contribui la dezbaterea celor mai importante subiecte în România, cu obiectivul susţinerii unui mediu de business competitiv şi dezvoltării sociale sustenabile.

foto: Inquam Photos / George Călin

Comentarii


    WP Twitter Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
    MainNews

    FREE
    VIEW