ANALIZĂ Mizele prelungirii armistițiului din Fâșia Gaza

Pe 4 februarie liderii Hamas au conformat începerea negocierilor în Qatar cu Israelul pentru cea de-a doua fază a acordului de armistițiu din Fâșia Gaza. Este dificil de anticipat care va fi rezultatul discuțiilor dintre cele două părți, însă acesta va fi influențat de o serie de considerente interne din Israel, dar și de perspectiva normalizării relațiilor dintre acest stat și Arabia Saudită, un obiectiv urmărit de către Statele Unite ale Americii.

Cu o zi înainte de revenirea la Casa Albă a președintelui Donald Trump, pe 19 ianuarie, a intrat în vigoare prima etapă a acordului de armistițiu între Israel și Hamas, care a suspendat conflictul din Fâșia Gaza. Conform înțelegerii, pentru o perioadă de șase săptămâni, luptele dintre cele două părți vor înceta. În acest timp, 33 de ostatici israelieni vor fi eliberați, în schimbul a circa 1.900 de deținuți palestinieni din închisorile din Israel. Pe plan militar, armata israeliană s-a angajat să se retragă din zonele urbane din Fâșia Gaza și din Coridorul Netzarim (o fâșie de pământ care desparte nordul și sudul enclavei palestiniene), urmând să rămână în continuare în zonele de frontieră și în Coridorul Philadelphi (care desparte Gaza de Egipt). Acordul de armistițiu le permite civililor palestinieni să se întoarcă la casele lor și conține, de asemenea, prevederi privind livrarea de ajutoare umanitare.

Mizele pentru Israel ale prelungirii acordului

Înțelegerea de încetare a focului a dus la tensiuni politice în Israel, care este guvernat de către o coaliție formată din partidul Likud al premierului Benjamin Netanyahu și din care făceau parte și câteva formațiuni extremiste. Perspectiva încheierii luptelor din Gaza a dus la tensiuni între premier și principalii săi miniștri din aceste formațiuni extremiste, Bezalel Smotrich și Itamar Ben-Gvir, care se opuneau acordului. Cel din urmă a părăsit cabinetul alături de alți miniștri ai formațiunii sale. Totuși, Bezalel Smotrich a rămas în continuare membru al guvernului, condiționând apartenența și menținerea sprijinului de reluarea luptelor la finalul primei faze a armistițiului, în caz contrar urmând să părăsească de asemenea cabinetul. Ulterior, acesta a revenit asupra acestei poziții.

Menținerea lui Bezalel Smotrich în guvern, chiar și cu riscul reluării războiului din Fâșia Gaza, este importantă pentru premierul Benjamin Netanyahu pentru a evita prăbușirea completă a coaliției sale de guvernare și necesitatea convocării de alegeri parlamentare anticipate. Dacă s-ar ajunge la un vot anticipat, șansele sale de a se menține la putere ar fi minime, întrucât va fi considerat vinovat de eșecul armatei și al serviciilor de informații de a preveni atacul terorist al Hamas de pe 7 octombrie 2023. Astfel, viitorul său politic ar fi incert.

Pe de altă parte, doar prin avansarea acordului de armistițiu în cea de-a doua fază se poate asigura eliberarea tuturor ostaticilor israelieni aflați în continuare în captivitatea organizației palestiniene. Familiile acestora pun mai departe presiune pe autorități să asigure revenirea lor acasă, existând temerea în rândul lor că o reluare a luptelor ar însemna abandonarea celor dragi, care se află în captivitate de mai bine de un an.

Astfel, pentru premierul Netanyahu prelungirea armistițiului înseamnă o alegere între viitorul său politic și aducerea acasă a tuturor captivilor.

Intrarea în cea de-a doua fază a acordului de armistițiu între Israel și mișcarea susținută de către Iran ar aduce o oarecare stabilitate regională. Pentru administrația Trump, acest lucru este necesar pentru reluarea negocierilor de normalizare a relațiilor dintre Israel și Arabia Saudită. Un acord între aceste două state, care ar reprezenta o nouă victorie diplomatică pentru administrația Trump, în continuarea Acordurilor Abraham din 2020, ar fi însoțit de un pact de apărare între SUA și regatul saudit. Astfel, acest stat ar urma să își întărească apărarea prin achiziția de armament american, oferind în acest fel o sursă de venituri pentru industria militară americană. O astfel de înțelegere ar fi de neconceput în contextul unei reluări a luptelor în Fâșia Gaza.

Importanța pentru Hamas a armistițiului

Nu trebui trecută cu vederea nici importanța pentru această organizație a prelungirii armistițiului. Gruparea teroristă palestiniană a folosit prilejul intrării în vigoare a primei etape pentru a-și declara victoria în războiul cu Israelul. Totuși, trebuie subliniat că doi dintre principalii săi lideri, Ismail Haniyeh și Yahya Sinwar, au fost uciși, în timp ce mii de luptători ai organizației și-au pierdut viețile în bătăliile cu armata israeliană. Însă, în același timp, nu trebuie ignorat nici faptul că în ciuda tuturor acestor pierderi, Hamas a reușit să își mențină existența în enclava palestiniană și să reprezinte în continuare o amenințare pentru Israel, al cărui premier, Benjamin Netanyahu, anunțase la începutul războiului că unul dintre obiective este distrugerea acestei organizații, responsabile pentru atacul terorist de pe 7 octombrie 2023.

Implementarea celei de-a doua faze a armistițiului, care presupune retragerea completă a IDF – armata israeliană – din Fâșia Gaza, oferă câteva avantaje grupării palestiniene. Printre acestea se numără oportunitatea de a se consolida din nou, dat fiind că nu vor mai exista lupte cu IDF, dar și redobândirea controlului asupra întregii Fâșii Gaza, pierdut în urma invaziei și a ocupării israeliene.

Negocierile din Qatar și planul președintelui Trump pentru Gaza

Discuțiile dintre Israel și Hamas, mediate de către Qatar, ar putea fi complicate de anunțul președintelui Trump al intenției de a prelua teritoriul palestinian. Declarația sa, care ar marca finalul perspectivei unui stat palestinian, în cadrul granițelor din 1967 și cu capitala în Ierusalimul de Est, a fost condamnată de către statele arabe, inclusiv de către Arabia Saudită, Egipt și Iordania, ultimele două învecinându-se cu Israelul și având acorduri de pace cu acesta. Planul liderului de la Washington ar putea îngreuna ajungerea la un consens între cei doi beligeranți pentru prelungirea încetării focului, eliberarea tuturor ostaticilor israelieni și retragerea completă a armatei israeliene din Fâșia Gaza.

Un eventual eșec al acestor discuții ar duce la reluarea luptelor și la reconsolidarea influenței iraniene în regiune, prin intermediul auto-intitulatei „Axe de Rezistență”, din care face parte și organizația responsabilă pentru atacul terorist de pe 7 octombrie. Consecințele pentru situația de securitate din întregul Orient Mijlociu ar fi dificil de anticipat.

Situația politică din Israel, perspectiva normalizării relațiilor cu Arabia Saudită și recent anunțatul plan al președintelui Trump pentru Fâșia Gaza vor cântări enorm de mult în rezultatul negocierilor de la Doha pentru prelungirea acordului de încetare a focului. Rămâne de văzut cum se vor încheia discuțiile mediate de Qatar.

Autor: Mihai – Marco Percă