Monday, November 25, 2024
Jurnalism corect

🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale click

Analize & Investigatii, Politic, Republica Moldova, Stirile zilei

ANALIZĂ Mizele alegerilor parlamentare anticipate din Republica Moldova. Patru scenarii post-electorale

By Vîrban Robert , in Analize & Investigatii Politic Republica Moldova Stirile zilei , at 9 iulie 2021

Duminică, 11 iulie, vor avea loc alegeri parlamentare anticipate în Republica Moldova, în care forțele de orientare pro-europene și pro-reforme au o șansă uriașă de a obține majoritatea în legislativ și de a-i trimite la lada de gunoi pe oamenii care au controlat politica de pe Bâc în ultimii ani. Însă miza scrutinului nu este legată doar de politică, pentru indivizi ca Vladimir Plahotniuc, Veaceslav Platon, Ilan Șor sau Igor Dodon fiind una mult mai importantă – libertatea.

Pentru cele 101 mandate de deputat s-au înscris în cursa electorală candidați din 20 partide politice, două blocuri electorale și un candidat independent. Pentru a fi considerate valabile, la alegeri trebuie să participe nu mai puțin de o treime din numărul total al alegătorilor. Pragul electoral este de 7% pentru blocurile electorale, 5% pentru partide și 2% pentru candidații independenți.

Cine sunt concurenții electorali

Partidul Acțiune și Solidaritate intră cu principala șansă la victorie în aceste alegerii, beneficiind de valul uriaș de popularitate de care beneficiază în acest moment președintele Maia Sandu, fondatoarea formațiunii. Programul politic al PAS se axează în principal pe lupta împotriva corupției și reformarea statului, orientarea pro-europeană fiind mai degrabă subînțeleasă decât declarată.

Blocul Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor, constituit din Partidul Socialiștilor al fostului președinte Igor Dodon și Partidul Comuniștilor, în fruntea căruia se află Vladimir Voronin, fost șef al statului în perioada 2001-2009. După ce ani de zile Voronin l-a atacat în fel și chip pe Dodon pentru că acesta din urmă a rupt o falie importantă din PCRM în 2011 și a creat noul PSRM, preluând în mare parte și electoratul, oligarhii implicați în aceste alegeri, interesați ca voturile stângii să nu fie irosite, i-au adus pe cei doi dușmani la aceeași masă. Însă Igor Dodon nu este doar omul oligarhilor Platon (pe care l-a eliberat din închisoare) și Plahotniuc (pe care nu l-a adus în țară pentru a fi tras la răspundere penală), acesta fiind de fapt un pion al Federației Ruse, în pofida faptului că a devenit mai degrabă o piatră de moară pentru PSRM.

Blocul Renato Usatîi a fost înființat de primarul din Bălți, al cărui nume îl și poartă, din Partidul Nostru și românofobii de la Partidul Patria. Renato Usatîi este un politician tipic pentru spațiul ex-sovietic, cu o avere impresionantă a cărei proveniență este puțin cunoscută. Este principalul concurent al BECS pe zona de stânga, însă alegerile prezidențiale de anul trecut, în care a obținut 16,9%, au demonstrat că poate capitaliza și voturi ale electoratului de centru anti-sistem. Cu toate acestea, polarizarea electoratului între PAS și BECS este posibil să-l arunce pe Usatîi în afara Parlamentului, sondajele plasându-l în acest moment sub 7%. Totuși, în scenariul în care va reuși accederea în legislativ iar nici una dintre celelalte formațiuni nu va reuși să facă majoritatea de 51 de deputați, importanța sa ar putea să crească. La prezidențiale în turul al doilea a susținut-o pe Maia Sandu, însă în Parlament ar putea juca un veritabil rol de pachet de control al Federației Ruse.

Dacă în trecut Partidul „Șor” ne-a obișnuit cu investiții de ordinul milioanelor de euro în campanie și pomeni electorale, la aceste alegeri formațiunea oligarhului fugar Ilan Șor, unul dintre principalii beneficiari ai fraudei bancare, duce lipsă de resurse. Cu toate acestea, prin rețeaua de magazine sociale ce conferă o bază solidă partidului în raionul Orhei și în localitățile din împrejurimi și ținând cont de capacitatea de mituire a alegătorilor în ziua votului, PPȘ are șanse de a trece pragul electoral. Pentru BECS este aproape vital ca PPȘ să acceadă în legislativ, chiar și cu 6-7 deputați, în caz contrar, șansele de a strânge majoritatea fiind extrem de mici.

Partidul Platforma Demnitate și Adevăr a devenit partid parlamentar în anul 2019, în urma unui scrutin în care a candidat alături de PAS în Blocul ACUM. După înfrângerea suferită de Năstase la alegerile pentru funcția de primar al municipiului Chișinău, formațiunea a intrat în cădere liberă, asta și pe fondul creșterii explozive a popularității Maiei Sandu. PPDA este un partid de orientare pro-europeană și anticorupție, fiind ușor mai apropiat de România comparativ cu PAS.

Alianța pentru Unirea Românilor, partidul „geamăn” al AUR România, este condus de unul dintre vechii colaboratori ai lui George Simion în Republica Moldova, Vlad Bilețchi, al cărui tată ar fi, conform unor informații apărute în presă, Ruslan Doboș, fost locotenent al lui Veaceslav Platon. Pe lista de candidați se mai regăsesc și foștii liberali Dorin Chirtoacă, fost primar al Chișinăului, și Valeriu Munteanu, fost ministru al mediului în perioada regimului Plahotniuc. În campania electorală liderii AUR au încercat să se facă remarcați în principal prin scandaluri – întâi la punctele vamale cu regiunea transnistreană, apoi protestând în fața sediului SIS iar, în ultimele zile, prin violențe cu membrii PSRM și forțele de ordine. Astfel de manifestări au servit perfect socialiștilor pro-ruși, care au putut astfel să reia vechile mituri ale „jandarmului român”.

Partidul „Democrația Acasă” este o formațiune politică populistă, declarat unionistă, asupra căreia planează suspiciunea că ar fi fost finanțată de Vladimir Plahotniuc. La alegerile parlamentare din 2015, partidul lui Vasile Costiuc își anunțase inițial intenția de a candida alături de partidul lui Iurie Leancă, unul dintre locotenenții lui Plahotniuc, însă cu câteva săptămâni înaintea scrutinului a renunțat, „Democrația Acasă” participând de unul singur. Vasile Costiuc a fost unul dintre susținătorii sistemului de vot mixt, schema prin care Partidul Democrat al lui Plahotniuc a reușit să plaseze direct sau indirect în Parlament 40 de deputați, deși în sondaje abia trecea pragul electoral.

Axa răului în Republica Moldova

După ce s-a întâmplat în iunie 2019 în Republica Moldova cine s-ar fi gândit că Vladimir Plahotniuc ar putea colabora din nou cu fostul său locotenent Igor Dodon? După ce Veaceslav Platon a fost băgat în pușcărie de Plahotniuc, cine s-ar fi gândit că cei doi ar putea colabora din nou? După ce Dodon a rupt Partidul Comuniștilor, s-ar fi gândit oare cineva că Vladimir Voronin ar putea colabora din nou cu acesta? Asemenea, după ce Renato Usatîi a trebuit să se refugieze în Federația Rusă pentru a nu fi arestat de regimul Plahotniuc, s-ar fi gândit oare cineva că cei doi ar putea fi  vreodată în spatele aceleași baricade? Însă teama ca după 11 iulie la Chișinău ar putea fi instaurată o putere politică reformatoare și dispusă să lupte cu adevărat împotriva corupției i-a făcut pe toți acești indivizi, ale cărora interese nu au fost tot timpul convergente, să îngroape securea războiului și să-și unească forțele împotriva unei amenințări pe care ei o consideră mult mai importantă.

Renato Usatîi „analizând” meciurile de la EURO 2020 pe postul Prime, deținut de Vladimir Plahotniuc Sursa foto: Facebook / Victor Moșneag 

Miza secțiilor de votare

Un aspect extrem de important asupra rezultatului scrutinului este numărul secțiilor de votare din  afara granițelor și pentru alegătorii din stânga Nistrului. După ce peste 100.000 de persoane au depus cereri pentru a vota în afara granițelor, număr record în istoria alegerilor din Republica Moldova, Ministerul Afacerilor Externe a solicitat Comisiei Electorale Centrale deschiderea a 191 de secții pentru acești alegători, cu 52 mai multe decât la prezidențiale.

În condițiile în care Maia Sandu a obținut circa 93% dintre voturile exprimate în aceste secții în turul doi al alegerilor prezidențiale, socialiștii s-au opus categoric suplimentării prin intermediul Comisiei Electorale Centrale, pe care o controlează prin Maxim Lebedinschi, fost consilier al lui Igor Dodon. În final, după mai multe decizii ale instanțelor și proteste de stradă, CEC a fost de acord cu deschiderea a 150 de secții, cu 11 în plus față de noiembrie 2020.

Pe de altă parte, socialiștii, prin intermediul CEC, au încercat deschiderea pentru alegătorii din stânga Nistrului (Igor Dodon a obținut aici 85,8% în turul 2 al alegerilor prezidențiale), pe lângă cele 41 de secții de votare de la prezidențiale, a trei secții suplimentare – una în comuna Corjova din raionul Dubăsari și celelalte două în Tighina -, localități cu regim sporit de securitate, necontrolate efectiv de către autoritățile constituționale ale Republicii Moldova. Serviciul de Informații și Securitate a trimis o atenționare în acest caz iar CEC a renunțat în final la idee. Cu două zile rămase până la scrutin, Curtea de Apel Chișinău a admis o contestație depusă de PPDA și a obligat CEC să deschidă doar 12 secții pentru votanții din stânga Nistrului, fapt ce ar putea afecta rezultatul socialiștilor.

Sondajele dau PAS mare favorit

În ultimele săptămâni la Chișinău au fost publicate rezultatele a șapte sondaje de opinie, însă niciunul nu cuprinde alegătorii din afara granițelor sau pe cei din regiunea transnistreană, aici fiind practic și cheia lor de interpretare. Conform cercetărilor finanțate de instituții occidentale (CBS-Research și BOP/iData), Partidul Acțiune și Solidaritate ar obține majoritatea în viitoarea legislatură, fără să fie nevoit să recurgă la vreo alianță. Până și datele publicate din zona socialistă (Vox Populi /Asociația Sociologilor și Demografilor) indică o majoritate solitară a PAS, dacă este să le ponderăm cu voturile care vor fi exprimate în afara granițelor. În turul 2 al prezidențialelor, Maia Sandu a obținut un avans de circa 200.000 de voturi în fața lui Igor Dodon, exprimate de alegători care nu sunt cuprinși în aceste cercetări, ceea ce reprezintă aproximativ 12% în condițiile unei prezențe la vot de 1,6 milioane de persoane. 

Sursa: Alegeri.md

Scenarii post-electorale

1. PAS obține majoritatea în Parlament și formează Guvernul

Dacă este să privim asupra sondajelor de opinie și să ținem cont de experiența de la alegerile trecute privind dinamica votului alegătorilor care nu sunt cuprinși în cercetări, Partidul Acțiune și Solidaritate al președintelui Maia Sandu are prima șansă de solitar majoritatea în legislativ și de a forma un executiv unicolor. Un astfel de scenariu ar fi implementării reformelor și stabilității statului. În plus, România ar avea un partener onest de dialog la nivel guvernamental, ceea ce ar facilita dezvoltarea proiectelor de interes strategic, cum ar fi cele de diversificarea a aprovizionării cu gaze și energie electrică.

2. PAS câștigă alegerile dar are nevoie de sprijinul lui Renato Usatîi pentru majoritate

O alianță aparent improbabilă dacă este să ne uităm la orientarea celor două formațiuni – pro-vest PAS și pro-est Blocul Renato Usatîi -, însă Maia Sandu a arătat în trecut că poate face compromisuri politice. O astfel de variantă ar fi preferată de Federația Rusă, care și-ar menține pachetul de control politic fără a fi nevoită să acopere din costurile guvernării, dar și de statele occidentale cu interese în regiune și care nu își doresc o apropiere prea puternică a Republicii Moldova de Uniunea Europeană. În cazul în care se va materializa o alianță PAS – Usatîi, instabilitatea pe scena politică se va perpetua, ținând cont de punctele în care cele două formațiuni se află în contradicție.

3. BECS și Partidul „Șor” formează majoritatea

Un scenariu greu de închipuit dacă este să ne uităm pe cercetările sociologice, dar care nu poate fi exclus, este cel al unei majorități între Partidul Socialiștilor, Partidul „Șor” și, de ce nu, ceva rămășițe din Blocul Renato Usatîi. Dacă acest lucru se va întâmpla, puterea oligarhilor va crește, principalele instituții ale statului care au început să „respire” după noiembrie 2020 vor reintra sub control politic, iar Republica Moldova va deveni o problemă la nivel regional. Președintele Maia Sandu ar avea un rol mai degrabă decorativ într-un stat în care schemele de contrabandă cu țigări, alcool, droguri și armament ar prolifera. Șansele ca Republica Moldova să atragă fonduri europene ar fi aproape nule, iar Guvernul va încerca să caute finanțări în est, ceea ce Moscova dorește pe cât posibil să evite.

4. O nouă rundă de alegeri

În cazul în care alegerile din 11 iulie nu vor da un câștigător evident, un eșec al negocierilor post electorale nu ar trebui exclus, ținând cont de punctele în care principalele partide se află în contradicție. Într-un astfel de scenariu, Republica Moldova va rămâne fără un guvern cu puteri depline cel puțin 5-6 luni, ceea ce ar reprezenta o mare problemă în contextul iminenței valului patru al pandemiei.

Sursa foto: Inquam Photos / Abel Al-Haddad

Stiri asociate

                       

Prima reacție a Adinei Florea, după ce s-a aflat că CSM pregătește reluarea concursului pentru șefia Secției Speciale | Procurorul evită să spună dacă ar candida din nou: Ce fac eu e treaba mea

Contactată de Main News, Adina Florea a evitat să spună dacă va candida sau nu la șefia Secției Speciale, în…

                       

Cutremur cu magnitudinea 5,3 în judeţul Arad UPDATE

UPDATE Un cutremur cu magnitudinea 5,3 s-a produs, marţi seară, în judeţul Arad, fiind resimţit în mai multe oraşe din ţară,…

                       

Trafic intens pe Valea Prahovei, Valea Oltului și A1 / Cum este la intrarea în București

Vacanța de Paște a ajuns la sfârșit, iar mulți români se întorc spre case după ce au petrecut câteva zile…

                       

Şefa Secţiei ATI de la Spitalul Sf. Pantelimon și-a dat demisia

Şefa Secţiei ATI de la Spitalul „Sfântul Panbtelimon„ Florina Pompilian, a demisionat din funcție, au anunțat luni reprezentanții unității sanitare. …

                       

Managerul Spitalului din Focșani îi răspunde ministrului Sănătății și acuză abuzul autorităților

Constantin Mândrilă, managerul Spitalului din Focșani, a respins acuzațiile ministrului Sănătății, Nelu Tătaru, cum că a plecat din spital fără…

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *