ANALIZĂ | De ce a eșuat România în a reduce abandonul școlar | Expert: În primul rând, să ne asigurăm că elevii au acces la încălțăminte

România se află pe locul trei în Uniunea Europeană la abandonul școlar, potrivit celor mai recente date Eurostat. Cifrele arată că peste 15% din copiii noștri pleacă din sistemul de învățământ, România fiind departe de ținta de 9%, asumată la nivel comunitar.
Pragul de 9% trebuie atins până în anul 2030. Statisticile europene arată, însă, că mai multe țări au atins, deja, această țintă.
Belgia, Cehia, Estonia, Irlanda, Grecia, Franţa, Croaţia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Austria, Polonia, Portugalia, Slovenia, Slovacia, Finlanda şi Suedia, mai exact, au ajuns la un procent redus al abandonului școlar.
România, departe de țintă
În țara noastră situația este mult mai gravă. Abandonul școlar crește, în loc să scadă.
Astfel, aceleași statistici, citate de un parlamentar într-o scrisoare adresată ministrului Educației, arată că, în România, abandonul școlar premature a crescut de la 15,3% în 2019, la 15,6% în 2020.
Malta și Spania sunt singurele țări europene care au o situație mai dificilă din acest punct de vedere.
„Abandonul școlar timpuriu a crescut constant în ultimul deceniu în România, mai ales în mediul rural (în special băieții renunță la școală) la clasa zero și apoi începând cu clasa a-V-a. Un sfert dintre copiii care au început învățământul obligatoriu în ultimul deceniu nu l-au mai terminat ceea ce înseamnă că azi în România sunt cu cca 500.000 de elevi mai puțin”, susține deputatul Radu Dinel Miruță în documentul citat.
Calitate scăzută a vieții din cauza abandonului școlar
Sursa citată arată că studiile de specialitate indică o legătură directă între abandonul școlar și calitatea ulterioară a vieții.
„Toate analizele specialiștilor ne arată că abandonul școlar timpuriu și rezultatele foarte slabe la învățătură generează o calitate scăzută a vieții, șomaj, sărăcie, precaritate și excluziune socială, sănătate deficitară, descurajează participarea la procesul democratic etc. Mai mult, scăderea numărului de noi angajați accentuează, pe temen lung, deficitul în creștere la fondul public de pensii și afectează procesul de inovare deoarece acesta se bazează pe o pondere semnificativă a forței de muncă bine calificată, competentă în ansamblul economiei”, potrivit documentului.
Ce spune Ministerul Educației
În răspunsul trimis, Ministerul Educației susține că va fi implementat un program de reformă, care vizează inclusiv cursuri pentru școlile în care există un număr mare de elevi care abandonează cursurile. Ar fi vorba, potrivit documentului, de 1.600 de școli (FOTO 1)
FOTO 1 – captură/documentul Ministerului Educației
Măsurile necesare, prin ochi de expert
Elena Lotrean, fondatoarea Școlii Finlandeze din Sibiu, a explicat, pentru Main News, ce măsuri trebuie să ia statul român pentru reducerea abandonului.
„Măsuri de nivel social. În primul rând, trebuie să ne asigurăm că elevii au acces la încălțăminte, îmbrăcăminte și rechizite. De exemplu, pentru cei care sunt înscriși în sistemul dual și pentru care se oferă burse, în loc să vină în septembrie, vor veni în decembrie. În trei luni oare cu ce se încalță și se îmbracă? Masa caldă în școli. Există un model, potrivit căruia, în funcție de veniturile familiei, unii să plătească total, alții parțial iar pentru ceilalți să fie subvenționat. Sunt măsuri educaționale, prin care statul se asigură că elevii au acces la învățământ de calitate și nu sunt lăsați în urmă, ceea ce ar putea fi o deviză pentru sistemul educațional”, a explicat Lotrean.
Ce spune Consiliul Elevilor
La rândul său, Silviu Morcan, președintele Consiliului Elevilor, vorbește despre importanța acordării burselor pentru copiii vulnerabili.
„Măsurile pentru combaterea abandonului școlar sunt de ordin social și educațional. Cel mai important este să ne aplecăm asupra situațiilor elevilor vulnerabili, proveniți din familii cu situații dezavantajate, prin acordarea de burse. Trebuie să intervenim pe partea de suport educațional, mai ales pentru elevii care au prezentat lacune după perioada școlii online, prin ore remediale sau orice tip de program care să-i ajute pe partea de recuperare”, a explicat Morcan.
Foto: Inquam Photos/Octav Ganea