Alegeri prezidențiale în Rusia: Vladimir Putin se îndreaptă spre un nou mandat
Vladimir Putin se îndreaptă către realegere în cadrul votului național, asigurându-și un al cincilea mandat și un al treilea deceniu ca lider al Rusiei. Moartea liderului opoziției, Aleksei Navalnîi, a consolidat poziția politică a lui Putin, iar absența unui plan vizibil pentru o eră post-Putin ridică întrebări cu privire la stabilitatea politică viitoare a Rusiei.
Acest lucru ar putea să nu pară o chestiune urgentă pentru cel care este acum cel mai longeviv lider al Rusiei de la dictatorul sovietic Iosif Stalin încoace: în 2020, alegătorii ruşi au aprobat modificări constituţionale care i-ar permite lui Putin să rămână la putere până în 2036. Şi chiar înainte ca Putin să îşi anunţe candidatura, Kremlinul a arătat clar că nu vede la orizont alternative la sistemul său de conducere unică.
„Dacă presupunem că preşedintele candidează, atunci este evident că nu poate exista o competiţie reală pentru funcţia de preşedinte în această etapă actuală”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, adăugând că Putin „se bucură de sprijinul absolut al populaţiei”.
Putin, la vârsta de 71 de ani, este cu un deceniu mai tânăr decât președintele american Joe Biden. Deși a depășit speranța medie de viață a unui bărbat rus, aparițiile sale publice recente sugerează o stare de sănătate robustă, conform observațiilor CNN.
Cu toate acestea, lipsa unui succesor pregătit este evidențiată de realegerea lui Putin, evidențiind fragilitatea sistemului construit în ultimele două decenii sub conducerea sa. Sistemul este caracterizat de un stil gerontocratic și este vulnerabil la un posibil șoc major, cum ar fi boala sau decesul liderului de vârf.
„Diferite provocări ar putea fi mai aproape decât credem”, a declarat Andreas Umland, analist la Centrul pentru Studii Est-Europene din Stockholm. „Putin ar putea teoretic să conducă încă 12 ani. Nu cred că acest lucru se va întâmpla, mai ales dacă Ucraina obţine noi victorii care vor avea repercusiuni la Moscova”, adaugă analistul.
Umland spune că insurecţia armată de anul trecut a mercenarului Wagner Evgheni Prigojin – înăbuşită cu succes, deşi cea mai mare provocare de până acum la adresa domniei lui Putin – şi zvonurile nefondate despre sănătatea lui Putin, care apar pe canalele anonime de Telegram şi pe reţelele sociale, sugerează că în spatele faţadei opace a Kremlinului s-ar putea ascunde îngrijorări legate de succesiune.
„Nu este atât de important conţinutul zvonurilor, cât faptul că zvonurile se pot răspândi”, menţionează Umland.
Rusia, teoretic un stat de drept, are un sistem constituțional care stabilește reguli pentru succesiunea ordonată în cazul în care Putin moare sau devine incapabil în timpul mandatului său. Totuși, în practică, Putin pare să conducă un sistem judiciar unde el însuși este arbitru între facțiunile concurente din cadrul elitei. Spre deosebire de Politburo-ul sovietic, care avea un mecanism relativ stabil pentru transferul de putere, cercul intim al lui Putin este comparat cu o versiune modernizată a Politburo-ului, care ar putea gestiona o succesiune potențială.
foto: Kremlin.ru
Comentarii