Agenţia de Integritate, după decizia CCR: „Poate încălca angajamentele asumate de România în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei”
Agenția Națională de Integritate a criticat joi decizia Curții Constituționale prin care declarațiile de avere și de interese au fost secretizate.
Într-un comunicat de presă, ANI avertizează că această decizie încalcă toate angajamentele asumate de România la nivel internaţional în ultimii 20 de ani în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii.
„Decizia CCR de astăzi prin care este declarată neconstituţionalitatea unor articole din legea ANI anulează caracterul public al declaraţiilor de avere şi de interese şi poate încălca toate angajamentele asumate de România la nivel internaţional în ultimii 20 de ani în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii în funcţia publică”, au transmis, joi, ofifcialii Agenţiei Naţionale de Integritate, într-un comunicat de presă.
„Poate afecta procesul de aderare la OCDE”
De asemenea, reprezentanții ANI au atras atenția că, în urma acestei decizii, ar putea fi afectat procesul de aderare la OCDE.
„O astfel de decizie poate afecta procesul de aderare la OCDE, progresele înregistrate de România în cadrul exerciţiilor de monitorizare de la nivelul Uniunii Europene (Raportul privind Statul de Drept) sau Consiliul Europei (Grupul de State împotriva Corupţiei – GRECO)”, arată ANI.
CCR a secretizat declarațiile de avere
Curtea Constituțională a declarat, joi, neconstituțional articolul articolului 6 din Legea 176/2010 care prevede publicarea declarațiilor de avere și interese de către politicieni și demnitari. De asemenea, CCR a declarat neconstituțională și prevederea privind declararea bunurilor și veniturilor înregistrate de către soțul/soția celui în cauză.
Într-un comunicat de presă, CCR a argumentat că, prin publicarea declarațiilor de avere și interese, se aducere atingere dreptului la viață privată. Aceste documente, publicate până acum pe site-ul Agenției Naționale de Integritate și pe cele ale instituțiilor, au stat la baza a nenumărate anchete jurnalistice în urma cărora mai mulți politicieni și funcționari publici au fost nevoiți să dea socoteală în fața magistraților pentru fapte de corupție.
„Valorificând jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și standardele dreptului Uniunii Europene în materie, Curtea Constituțională a apreciat că este suficientă depunerea declarațiilor la organul competent să le verifice (ANI) pentru a realiza scopul legii, iar publicarea acestora pe site-ul ANI și al instituției căreia îi aparține declarantul nu este necesară și proporțională atingerii finalității propuse, încălcându-se dreptul la protecția vieții private”, se arată într-un comunicat al Curții.
