Wednesday, May 22, 2024
Jurnalism corect


În ce măsură afectează biosfera lucrările la Canalul Bîstroe? Directorul științific al Institutului Delta Dunării: Nu va fi un impact semnificativ pe partea noastră

By Vîrban Robert , in Stirile zilei , at 21 februarie 2023

Lucrările de adâncire a Canalului Bîstroe nu vor avea efecte negative majore asupra biosferei Deltei Dunării, însă planurile mai ample ale părții ucrainene de a draga pe un segment de aproximativ 100 km, situat între Bîstroe și Ceatal Ismail, ar putea periclita mediul în rezervația naturală, a explicat dr. Iulian Nichersu, director științific al Institutului Delta Dunării într-un interviu acordat pentru Mainnews.ro.

Tensiuni între România și Ucraina pe marginea lucrărilor de pe Canalul Bîstroe. Potrivit informațiilor noastre, obținute din ședința de la Ministerul Transporturilor, autoritățile ucrainene ar fi dragat până la 7 metri Canalul Bîstroe, ceea ce nu înseamnă simple lucrări de întreținere, așa cum a transmis sâmbătă Ambasada Ucrainei.

Aceste lucrări de adâncire, cred oficialii români, ar fi dus la scăderea debitelor pe brațul Sulina, ceea ce afectează deplasarea navelor de transport. Aceștia spun că dragajele pentru a asigura debitele pe Bîstroe provoacă retragerea apei de pe canalele adiacente din Delta Dunării și afectează atât flora și fauna, cât și transportul de pasageri.

Iulian Nichersu: Nu va fi un impact semnificativ pe partea noastră

Această variantă este susținută doar parțial de către directorul științific al Institutului Delta Dunării, aflat în subordinea Ministerului Cercetării. Într-o declarație acordată pentru Mainnews.ro, Iulian Nichersu a explicat că situația nu este tragică, adâncirea Canalul Bîstroe neavând un impact major asupra mediului pe partea românească.

„Canalul Bîstroe care este în delta secundară a Chiliei, teritoriu ucrainean. Fiind în zona respectivă el are influențe în delta secundară a Chiliei. (…) Pe această porțiune impactul va fi probabil de câțiva centimetri de apă care vor fi atrași mai mult. Nu va fi un impact semnificativ pe partea noastră prin crearea acestui canal. Mă refer de la brațul Chilia la Marea Neagră. Există ceva impact pe partea ucraineană. Este impactul asupra coloniilor din zona costieră. Ei au minimalizat impactul pe zona costieră, au lucrat mai multe instituții academice…”, a declarat Iulian Nichersu pentru Mainnews.ro.

Ucrainenii vor să dragheze încă 100 km

Planurile autorităților ucrainene sunt însă mult mai ample. Potrivit directorului științific al Institutului Delta Dunării, în proiect ar fi dragarea unei porțiuni de circa 100 km, situată între Ceatal Ismail și Canalul Bîstroe. Dacă acesta s-ar materializa, atunci am vorbi despre probleme majore cauzate mediului, crede Iulian Nichersu.

„Sunt două faze. Prima este Canalul Bîstroe, de la vest la est, în lungime de circa 20 km. A doua cuprinde lucrări de dragare între Ceatal Ismail și Canalul Bîstroe, pe circa 100 km. Acestea creează un impact. Trebuie făcut un studiu amănunțit să vedem în ce măsură afectează mediul. Avem acolo zone protejate – Roșca Buhaiova și Pădurea Letea. Trebuie să avem în vedere și că suntem într-o secetă prelungită. Nu am cunoștințe ca ei să fi început aceste lucrări. Sunt 11 praguri pe care și le-au propus să le dragheze pentru că nu au adâncime (n.r. – necesară tranzitului unor vapoare de dimensiuni mai mari)”, a declarat Iulian Nichersu pentru Mainnews.ro.

Legislația de mediu, încălcată de Ucraina încă din 2004

Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, pe 11 mai 2004, autoritățile ucrainene au inițiat mai multe lucrări hidrotehnice în vedere realizării, pe brațele Chilia și Bâstroe ale Dunării, a unui canal care să ofere navelor maritime o cale alternativă de acces la porturile Dunării de Jos. Proiectul ucrainean presupunea efectuarea de lucrări considerabile de dragaj pe brațul Bâstroe (aflat în întregime pe teritoriul Ucrainei), crearea unui dig de protecție a gurii brațului Bâstroe și lucrări de dragaj în mai multe puncte critice pe brațul Chilia, care formează frontiera dintre România și Ucraina. Deși, conform planificării inițiale, proiectul ucrainean urma să fie realizat într-o singură etapă, ulterior s-a luat decizia ca acesta să fie divizat în două faze, cea de-a doua constând în creșterea adâncimilor de navigație obținute în urma dragajelor din prima fază și prelungirea digului de protecție de la gura de vărsare a brațului Bâstroe în Marea Neagră.

Din momentul în care au apărut primele informaţii publice clare referitoare la acest proiect, partea română, prin Ministerul Afacerilor Externe, a efectuat demersuri în plan bilateral şi multilateral, în vederea sublinierii necesităţii unei atitudini conforme dreptului internaţional din partea Ucrainei, care impune un regim special de protecție Deltei Dunării și reglementează în amănunt procedurile de evaluare a impactului asupra mediului a proiectelor care au impact transfrontalier, cum este și proiectul ucrainean.

Sesizate de România, mai multe organisme internaționale din domeniul protecției mediului au stabilit că proiectul ucrainean încălca prevederile a numeroase convenții internaționale din domeniul protecției mediului și au cerut autorităților ucrainene să oprească lucrările începute. Astfel, Comisia Internațională pentru Protecția Dunării a constatat că proiectul ucrainean încălca prevederile internaționale referitoare la protecția apelor Dunării, Conferința Părților la Convenția de la Ramsar asupra zonelor umede, de importanţă internațională, în special ca habitat al păsărilor acvatice a decis că au fost încălcate prevederile internaționale referitoare la protecția zonelor umede, Comitetul permanent al Convenției de la Berna privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa a stabilit că au fost încălcate prevederile acestui instrument internațional, iar Conferința Părților la Convenția de la Aarhus a constatat că în realizarea proiectului autoritățile ucrainene au încălcat dreptul publicului de a avea acces la informațiile de mediu.

Cele mai multe chestiuni substanțiale legate de proiectul ucrainean au fost abordate în cadrul Convenției de la Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier. Astfel, Comisia de anchetă creată pentru a analiza proiectul a contrazis în raportul său din iulie 2006 autoritățile ucrainene, arătând că lucrările efectuate sau planificate au un impact semnificativ asupra mediului. Ulterior, cu ocazia reuniunilor succesive, Conferința Părților la Convenția de la Espoo a decis că autoritățile ucrainene au încălcat prevederile Convenției prin faptul că nu au realizat o procedură de evaluare a impactului asupra mediului conformă regulilor internaționale în domeniu și a fost emis un avertisment la adresa Ucrainei cu privire la acest proiect.

Ca urmare a acestor eforturi internaționale, autoritățile ucrainene au anunțat, cu ocazia celei de-a opta reuniuni a Conferinței Părților la Convenția de la Espoo, care a avut loc în decembrie 2020, că vor renunța la proiectul inițial și că vor respecta cu strictețe cerințele de evaluare a impactului asupra mediului la momentul inițierii unui nou proiect de asigurare a adâncimilor de navigație. Având, însă, în vedere că proiectul inițial a fost parțial realizat, România a cerut autorităților ucrainene să evalueze impactul lucrărilor efectuate până în prezent.

În prezent, autoritățile române și cele ucrainene negociază încheierea unui acord bilateral pentru implementarea Convenției de la Espoo care să conțină, pe baza experienței acumulate în ceea ce privește proiectul Bâstroe, prevederi clare pentru desfășurarea procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului.

Comentarii


    MainNews

    FREE
    VIEW