Aeroportul Henri Coadă, tranzitat de aproape 15 milioane de călători în 2023, dublu față de capacitatea sa
Aeroportul Internațional Henri Coandă București și Aeroportul Internațional București-Băneasa Aurel Vlaicu au înregistrat în 2023 un trafic aerian de 14,69 milioane pasageri, în creștere cu 16,56% față de 2022 și aproape de recordul maxim din 2019 (14,72 milioane pasageri), înainte de pandemie, conform informațiilor furnizate de Compania Națională Aeroporturi București (CNAB), administratorul celor două aeroporturi, relatează news.ro.
„Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti a înregistrat în anul 2023, pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti şi Aeroportul Internaţional Bucureşti-Băneasa Aurel Vlaicu, un trafic aerian de 14.698.845 pasageri, în creştere cu 16.56% faţă de 2022, şi 128.594 mişcări de aeronave – aterizări plus decolări – în creştere cu 6.50% faţă de anul anterior”, anunţă compania.
Astfel, în 2023, numărul total de pasageri s-a apropiat considerabil de cel maxim înregistrat în anul 2019 (14.729.894 pasageri).
Pe Aeroportul Henri Coandă, cel mai mare din România, s-au consemnat 14.630.715 pasageri (+16,11% față de 2022) și 111.820 mișcări de aeronave (+9,48%). În același timp, traficul pasagerilor pe Aeroportul Băneasa – Aurel Vlaicu a înregistrat o creștere semnificativă de 167% în 2023 comparativ cu anul anterior.
Cantitatea de mărfuri și poștă transportată a înregistrat o ușoară creștere de 0,26%, trecând de la 35.747 tone în 2022 la 35.841 tone în 2023.
”Valorile de trafic au fost influenţate negativ de conflictul din Ucraina şi, mai ales în ultimele luni ale anului 2023, de conflictul din Orientul Mijlociu, care a redus mult traficul către Tel Aviv, una dintre principalele destinaţii operate de pe aeroportul Henri Coandă”, precizează CNAB.
Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) a fost înființată la data de 5 februarie 2010 și își desfășoară activitatea prin asigurarea coordonării operaționale și managementului ambelor aeroporturi din București, respectiv Aeroportul Internațional Henri Coandă București și Aeroportul Internațional București Băneasa Aurel Vlaicu. Această entitate a luat ființă prin fuziunea societăților responsabile cu gestionarea aeroporturilor capitalei.
„Este mult prea mult pentru actuala capacitate a aeroportului, proiectată pentru 7-8 milioane de pasageri, a explicat Ionuț Ciurea, președintele Asociației Pro Infrastructură, într-o declarație acordată pentru Mainnews.ro
„(n.r. – Terminalul 2 la Otopeni) evident că este necesar. De ani de zile răcnim, de ani de zile. Până și domnul Grindeanu spunea anul trecut că trebuie. Anul acesta ne ducem la 15 milioane de pasageri. Aeroportul este proiectat pentru 7-8 milioane de călători. Nu ai ce să mai optimizezi la el. Ce să mai faci? Este ca și când ai avea cinci copii și stai în două camere. Poți să le pui paturi suprapuse, dar este îngrămădeală”, a declarat Ionuț Ciurea, directorul Asociației Pro Infrastructură pentru Mainnews.ro.
Grindeanu nu consideră necesară extinderea
Nu de aceeași părere este și ministrul transporturilor. Într-o declarație făcută anul trecut la Digi24, Sorin Grindeanu a susținut că nu este justificată construirea unui nou terminal la Aeroportul Otopeni.
„Aeroportul Otopeni trebuie să ajungă şi sper că va ajunge la sfârşitul anului 2023 la numărul de pasageri dinainte de pandemie. Adică să se recupereze ceea ce s-a pierdut. În acest moment, nu astăzi când vorbim, pe numărul de pasageri, pe toate studiile, nu se justifică construcţia unui terminal nou. Că trebuie să fie îmbunătăţiri, perfect de acord. Tot ce ţine de buna funcţionare în actualul terminal, clar că trebuie să fie îmbunătăţit. Eu vorbesc de un terminal nou care înseamnă foarte mulţi bani. Astăzi, când vorbim pe numărul de pasageri pe care îl are Aeroportul Otopeni nu se justifică”, a declarat Sorin Grindeanu.
Terminal nou pe bani privați
Estimată la 1-2 miliarde euro, construirea unui nou terminal la Aeroportul Otopeni s-ar putea realiza printr-un credit completat cu fonduri de la bugetul de stat sau prin concesiunea către un operator privat pentru o anumită perioadă de timp.
„Trebuie actualizat studiul de fezabilitate făcut de Hochtief. După ce este actualizat, trebuie cine să pună banii. Fonduri europene este exclus să primim pentru că nu se dau pentru terminale noi. Sunt două variante. Ori bani de la buget și restul din împrumuturi, adică 1-2 miliarde euro. Cealaltă variantă este concesiunea”, a subliniat directorul API.
Ciurea a explicat că, în varianta în care autoritățile ar opta pentru concesiunea aeroportului către un firmă privată, pe modelul implementat la aeroportul din Sofia sau din alte orașe europene, cum ar fi la Frankfurt, aceasta ar trebui să aducă un capital important ca să susțină investiția, urmând ca ulterior să câștige din exploatare.
„S-ar ceda drepturile de operare ale aeroportului. Foarte multe aeroporturi la nivel european sunt făcute așa. Concesionarul, care știe meserie, îți dă bani la semnătură, se angajează prin contract să vină cu anumite investiții și îți dă o redevență anuală. La Sofia s-a concesionat. Au luat 300 milioane euro la semnătură, investiții de vreo 600 milioane euro și o redevență anuală de vreo 25 milioane euro. Dacă Sofia a obținut atât, nu obține dublu Bucureștiul?”, a explicat Ionuț Ciurea.
Același lucru îl spune și europarlamentarul Dragoș Tudorache, fost ministru de interne. În opinia sa problema va deveni și mai evidentă odată cu eliminarea controalelor pentru călătorii care zboară în spațiul Schengen.
„S-a obţinut un prim pas important, o primă fază, o primă etapă, în care călătorii noştri pe aerian vor beneficia de acum încolo de facilitatea de liberă circulaţie, fără nici un fel de control şi e un lucru important. Asta poate-l convinge pe domnul Grindeanu să înceapă să se gândească serios şi la ce înseamnă fluxurile în aeroportul Otopeni, pentru că la acest moment, terminalul I, cred eu, nu este pe deplin pregătit pentru ceea ce urmează. Pentru oricine care a fost în ultimii ani în aeroportul Otopeni e clar că acest aeroport este mult subdimensionat la acest moment pentru traficul aerian actual şi odată cu reorganizarea fluxurilor de la 1 martie încolo, cred eu că acest neajuns va deveni şi mai evident. Cred că e cazul să ne gândim foarte serios fie la lărgirea acestui terminal sau la construirea unui nou terminal”, a subliniat Tudorache.
foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Comentarii