Aderarea Finlandei și Suediei la NATO. Sanna Marin: Toate privirile sunt îndreptate către Ungaria și Turcia
Premierul Finlandei, Sanna Marin, a transmis marți, 1 noiembrie, că aderarea celor două state nordice la NATO, Finlanda și Suedia, trebuie să aibă loc „mai devreme decât mai târziu” și le-a cerut oficialilor din Turcia și Ungaria să ratifice tratatele de aderare.
Declarația a fost făcută de premierul finlandez în timpul unei conferințe de presă susținută alături de alți lideri nordici, inclusiv premierul Suediei, Ulf Kristersson, relatează Reuters.
„Toate privirile sunt îndreptate către Ungaria și Turcia. Așteptăm ca aceste țări să ratifice tratatele de aderare. Consider că este important ca acest lucru să se întâmple, mai degrabă, mai devreme decât mai târziu”, a spus Sanna Marin.
Turcia, care inițial s-a împotrivit aderării celor două state nordice la NATO, și Ungaria sunt ultimele 2 state care mai trebuie să ratifice cererile de aderare ale Suediei și Finlandei.
Jens Stoltenberg, secretarul general NATO, a purtat două discuții telefonice cu Sanna Marin și Ulf Kristersson.
„Am avut două apeluri bune cu premierul Finlandei Sanna Marin și premierul Suediei Ulf Kristersson în acest moment critic. Ca invitați la NATO, Suedia și Finlanda au dovedit că e dreptul fiecărei țări de a-și alege calea. Rusia trebuie să respecte drepturile altor țări și să oprească războiul de agresiune dus împotriva Ucrainei”, a scris Stoltenberg, pe Twitter.
De altfel, presa turcă arată că Jens Stoltenberg pregătește o vizită în Turcia, ce va avea loc „în viitorul apropiat”, întrucât Recep Tayyip Erdogan a avertizat, la începutul lunii octombrie, că nu va ratifica tratatele de aderare până când cele două țări nu „își vor ține promisiunile”.
Secretarul general NATO a mai menționat, săptămâna trecută, că a primit promisiuni din partea oficialilor de la Budapesta, potrivit cărora tratatele de aderare ale Suediei și Finlandei vor fi ratificate în Parlament pe parcursul lunii noiembrie.
Context
Finlanda și Suedia au depus pe 18 mai cererile formale pentru aderarea la Alianța Nord-Atlantică. Țara care s-a opus aderării celor două state nordice la NATO a fost Turcia, care le-a acuzat că sprijină organizațiile teroriste și că au refuzat să aprobe cererile de extrădare pentru 33 de persoane cu legături în PKK și FETO.
Turcia consideră PKK și FETO drept organizații teroriste, acuzate că au organizat puciul din 2016. PKK este văzut ca organizație teroristă și de SUA și Uniunea Europeană.
În schimb, Turcia a acuzat statele nordice că susțin și YPG (Unitățile de apărare a poporului, organizație compusă din etnici kurzi și unul dintre principalii aliați ai SUA în lupta contra Statului Islamic din Siria), despre care a spus că este o extensie a PKK.
Președintele finlandez, Sauli Niinisto, a anunțat marți, 28 iunie, că Turcia este de acord să sprijine aderarea comună a Finlandei și Suediei la NATO, în prima zi a summit-ului Alianței, care a avut loc în capitala Spaniei, Madrid.
„Au luat deja măsuri pentru a întări legislația privind terorismul(…), iar acest acord reflectă angajamentul pe care îl avem de a sta împreună ca aliați, de a ne adresa provocărilor de securitate, inclusiv lupta împotriva terorismului.
Suedia și Finlanda vor lucra îndeaproape cu Turcia în ceea ce ține schimbul de informații, extrădările(…)Vom lua o decizie astăzi de a invita Suedia și Finlanda să devină membre”, declara Jens Stoltenberg, în deschiderea discuțiilor formale ale Summitului de la Madrid.
Sursă foto: Uniunea Europeană
Comentarii