🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Coaliția PSD-PNL-UDMR vrea să modifice Legea achizițiilor publice, astfel încât instituțiile publice să nu fie obligate să facă licitație pentru achiziția de lucrări sub 5.000.000 lei, iar în cazul serviciilor, pragul ar urma să crească la 500.000 lei. Expertul în achiziții publice Septimius Pârvu a explicat, într-o declarație acordată Main News, că putem vorbi, în acest caz, de „proceduri netransparente”. 

Proiectul de lege schimbă Articolul 7 din Legea 98/2016 privind achizițiile publice, care prevede pragurile pentru achiziții directe fără licitație. Astfel, achiziția directă de bunuri și servicii s-ar putea face dacă valoarea estimată a achiziției, fără TVA, este mai mică de 500.000 de lei (față de 135.060 lei în actuala lege), iar achiziția directă de lucrări dacă valoarea estimată a achiziției, fără TVA, este mai mică de 5.000.000 de lei (față de 450.200 lei în actuala lege).

„Practic, art. 7 s-ar schimba în sensul în care ar crește limita pentru achiziții, prin proceduri să zicem netransparente, până la 5 milioane în cazul achizițiilor de lucrări. În momentul acesta este 450.200 lei în actuala lege. Crește și în cazul celorlalte tipuri de contracte de servicii și de bunuri, însă acolo creșterea este ceva mai mică.

Este adevărat că peste o limită n-ar fi achiziție directă chiar până la 5 milioane, peste o anumită limită s-ar impune cerere de oferte, dar nu este neapărat o procedură transparentă. Practic, nu există o procedură transparentă – și când zic procedură transparentă mă refer la procedurile competitive, care se regăsesc în SEAP, unde poți să vezi caietul de sarcini, unde poți să vezi tot traseul procedurii”, a declarat Septimius Pârvu pentru Main News.

Legea se va aplica tuturor achizițiilor publice

Laura Vicol, cea care a inițiat proiectul, a explicat în expunerea de motive, că aceste modificări sunt necesare pentru realizarea investițiilor cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dar și pentru a „facilita” accesul mai rapid la fondurile europene.

Expertul în achiziții publice a atras însă atenția că legea nu se va aplica doar proiectelor cuprinse în PNRR, ci în cazul tuturor achizițiilor publice. El a explicat că există în prezent mai multe mecanisme prin care se pot facilita achizițiile, avansând ca exemple procedura simplificată de achiziție publică sau procedurile de urgență.

„Justificarea am văzut că este legată de PNRR, ca să implementăm mai ușor PNRR-ul. Nu este o modificare care se produce doar pentru proiectele din PNRR, s-ar aplica tuturor achizițiilor publice. Inclusiv programului Saligny, care este un continuitor al PNDL, asupra căruia au existat destule critici în zona de achiziții publice. Practic, trebuie să ne gândim că impactul nu este doar asupra PNRR, ci asupra tuturor achizițiilor din România.

Motivația are probabil un sâmbure de adevăr, dar pe de altă parte și în acest moment există proceduri care se pot face cu termene mai scurte – procedura simplificată (…), care are termene destul de scurte. Există și proceduri de urgență, dacă este într-adevăr nevoie de scurtarea termenelor. Există deja anumite mecanisme”, a precizat acesta pentru Main News.

Curtea de Conturi, eliminată

O altă modificare extrem de importantă curpinsă în proiect ar fi că de constatarea contravențiilor ar urma să se ocupe Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP), instituție aflată în subordinea Guvernului, în locul Curții de Conturi.

Septimius Pârvu se întreabă dacă Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) are capacitatea necesară de a face verificări și de a aplica sancțiuni, adică atribuțiile pe care le-ar prelua de la CC.

„(…) O altă chestiune care ar putea fi discutată este cea legată de eliminarea Curții de Conturi din procedura de verificare, sancționare. Cine ar trebui să se ocupe? Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) sau Curtea de Conturi? Văd că, în acest moment, Curtea de Conturi a fost eliminată. Întrebarea este dacă ANAP-ul, în acest moment, are capacitatea de a face toate aceste verificări, de a aplica sancțiuni.

Totodată, din justificare nu reiese foarte clar de ce este nevoie să se elimine Curtea de Conturi. Sigur, poate părea un duplicat (dacă rămân ca instituții de verificare și ANAP, și CC – n.red.), dar ai un control mai bun. Și atât timp cât limitezi transparența prin proceduri de genul acesta, ai nevoie și de un control mai bun, pentru a vedea, de fapt, ce se întâmplă în contractele respective”, a mai explicat expertul.

Proiectul de lege este inițiat, pe lângă Laura Vicol (PSD), și de alți 136 de parlamentari din coaliția PSD, PNL și UDMR. Septimius Pârvu completează, în acest sens, că, cel mai probabil, există deja o înțelegere în coaliție pentru susținerea proiectului.

„Am văzut că există smenături de la toate cele trei partide. Este clar că există o înțelegere în acest sens, însă întrebarea este cât de mult s-a discutat această chestiune cu beneficiarii direcți, cu implementatorii sau pur și simplu dacă trecem o lege pe repede înainte pentru a simplifica o implementare a PNRR, dar sacrificând în același timp, transparența.

Toate aceste modificări nu ar trebui făcute pe repede înainte. Înțeleg că poate nu stăm extraordinar cu implementarea PNRR, însă asta nu înseamnă că trebuie să tai colțuri și să faci lucrurile pe repede inainte și mai puțin transparent cu mecanisme de control bune, doar pentru a bifa că ai implementat proeictul, pentru că, până la urmă, calitatea proiectului ține și de calitatea achiziției. Dacă faci o achiziție proastă la care mai vin și firme prietene și nu este neapărat una competitivă, probabil nici calitatea proiectului nu va fi bună”, conchis expertul în achiziții publice.

USR acuză coaliția că vrea să dea liber la hoție

Luni, 18 aprilie, USR, partid condus interimar de Cătălin Drulă, a criticat proiectul, acuzând coaliție de guvernare că „vrea să dea liber” la hoție.

„Alături de partenerii de la PNL și UDMR, PSD vrea să elimine și ultimele piedici din calea furtului deșănțat din banul public: scoate din schemă Curtea de Conturi și mărește de până la 10 ori pragul până la care pot fi cumpărate direct, fără proceduri transparente, bunuri și servicii. Aceasta după ce au umflat bugetul PNDL 3 la 65,5 miliarde de lei, în timp ce românii se luptă cu facturile uriașe și cu inflația”, transmite partidul într-un comunicat de presă.

Drulă susține că este jignită inteligența românilor cu un astfel de proiect.

„Este evidentă preocuparea coaliției PSD-PNL-UDMR pentru furt. Mufarea clientelei politice la resursele publice este punctul principal al programului de guvernare. Iar mascarea hoției sub motivarea absorbției fondurilor din PNRR este o jignire la adresa inteligenței românilor”, a declarat Cătălin Drulă, președinte USR, citat în comunicat.

La rândul său, fostul ministru al Justiției din partea USR, Stelian Ion, a susținut că „fără licitație înseamnă că firmele vor fi alese direct, prietenii politici vor prospera, iar comisioanele vor fi împărțite frățește”.

„Ies la lumină miza guvernării PSD-PNL-UDMR și resorturile care au adus aceste partide împreună: împărțirea banilor publici. Miliardele care vor veni prin «Anghel Saligny» și PNRR sunt marea preocupare a acestei coaliții a marii prăduieli, care își pune acum semnătura pe un proiect de lege pentru a permite achiziții publice fără licitație pentru lucrări de 5 milioane de lei. Valoarea este de 10 ori mai mare decât cea prevăzută de legea actuală. Fără licitație înseamnă că firmele vor fi alese direct, prietenii politici vor prospera, iar comisioanele vor fi împărțite frățește. Devine tot mai clar și de ce au nevoie de o justiție ascultătoare și de o presă cuminte. Hărțuirea și intimidarea magistraților curajoși și a jurnaliștilor curioși au și acestea o miză: nimeni să nu mai ajungă să fie tras la răspundere, nimeni să nu mai comenteze. Coaliția marii prăduieli vrea liniște și obediență militărească”, a afirmat deputatul.

Context

Limita până la care instituțiile publice nu sunt obligate să efectueze licitația pentru achiziția de lucrări ar putea crește de 11 ori, de la 450.200 lei la 5.000.000 lei, iar pentru servicii, de la 135.000 lei la 500.000 lei, cel puțin asta prevede un proiect de lege inițiat de Laura Vicol (PSD), președintele Comisiei Juridice din Camera Deputaților, și alți 136 de parlamentari din coaliția PSD, PNL și UDMR.

Noile praguri pentru achizițiile fără licitație ar urma să se aplice doar dacă autoritățile vor consulta cel puțin trei oferte. În cazul unei singure oferte primite, limitele vor fi de 500.000 lei pentru lucrări, respectiv 130.000 lei pentru servicii.

O altă modificare extrem de importantă ar fi că de constatarea contravențiilor ar urma să se ocupe Agenția Națională pentru Achiziții Publice, instituție aflată în subordinea Guvernului, în locul Curții de Conturi.

În expunerea de motive atașată proiectului, Laura Vicol susține că aceste modificări sunt necesare pentru realizarea investițiilor cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență, dar și pentru a „facilita” accesul mai rapid la fondurile europene.

„Modificările sunt impuse de declanșarea procedurii privind implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, propunerile din prezenta inițiativă legislativă având drept scop crearea unui cadru favorabil pentru realizarea investițiilor și reformelor avute în vedere de Comisia Europeană prin acest instrument de finanțare”, se arată în expunerea de motive.

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp