Greva anagajaților de la STB, care a paralizat activitatea transportului public suprateran din București timp de cinci zile, a fost declarată ilegală pentru că nu a respectat două legi. În motivarea Tribunalului București, se arată că greva angajaților a încălcat dispozițiile art. 29 din Legea nr. 55/2020 și art. 205 din Legea dialogului social nr. 62/2011.
Art. 29 din prima lege menționată prevede că pe durata stării de alertă sunt interzise declararea, declanșarea sau desfășurarea conflictelor colective de muncă, așa cum s-a întâmplat în cazul angajaților STB. De menționat este că țara noastră se află în stare de alertă, care a fost prelungită până la începutul lunii februarie, în ședința de guvern din 6 ianuarie.
„Analizând legalitatea grevei declanșate de salariații reprezentați de pârât, Tribunalul reține că potrivit art. 29 din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 „Pe durata stării de alertă se interzice declararea, declanșarea sau desfășurarea conflictelor colective de muncă în unitățile sistemului energetic național, în unitățile operative de la sectoarele nucleare, în unitățile cu foc continuu, în unitățile sanitare și de asistență socială, de telecomunicații, ale radioului și televiziunii publice, în transporturile pe căile ferate, în unitățile care asigură transportul în comun și salubrizarea localităților, precum și aprovizionarea populației cu gaze, energie electrică, căldură și apă”.
Or, la data de 20.01.2022, în România era declarată stare de alertă, potrivit Hotărârii de Guvern nr. 34 din 6 ianuarie 2022, prin care începând cu data de 8 ianuarie 2022 a fost prelungită cu 30 de zile starea de alertă pe întreg teritoriul țării”, se arată în motivarea instanței.
Totodată, potrivit sursei citate, au fost încălcate și dispozițiile art. 205 din Legea dialogului social nr. 62/2011, potrivit cărora trebuia asigurat transportul public la cel puțin 30% din capacitate, lucru care nu s-a întâmplat, în condițiile în care timp de mai multe zile niciun șofer nu a ieșit pe traseu.
Dispozițiile art. 205 din Legea dialogului social nr. 62/2011 – „În unitățile sanitare și de asistență socială, de telecomunicații, ale radioului și televiziunii publice, în transporturile pe căile ferate, în unitățile care asigură transportul în comun și salubritatea localităților, precum și aprovizionarea populației cu gaze, energie electrică, căldură și apă, greva este permisă cu condiția ca organizatorii grevei să asigure serviciile, dar nu mai puțin de o treime din activitatea normală”.
În acest context, Tribunalul București a decis că greva este ilegală:
„Analizând aceste dispoziții legale, Tribunalul constată interdicția declanșării la nivelul societății reclamante a oricărei forme de conflict colectiv de muncă (inclusiv a grevei), aspect ce face de prisos analizarea oricăror apărări ce țin de temeinicia motivelor ce au condus la încetarea activității în cadrul STB, din moment ce greva era interzisă de lege.
Prin urmare, având în vedere dispozițiile art. 29 din Legea nr. 55/2020 și art. 205 din Legea dialogului social nr. 62/2011, Tribunalul constată că greva declanșată la nivelul Societății de Transport București STB SA în data de 20.01.2022 este ilegală și, pe cale de consecință, în baza art. 200 alin. 1 lit. b din Legea dialogului social nr. 62/2011, va admite acțiunea și va dispune încetarea grevei și reluarea imediată a activității”, conform motivării.
Grevă, nu „protest spontan”
De menționat este că deși Sindicatul Transportatorilor, sindicatul majoritar din STB, cel care a organizat greva, a susținut că acțiunea șoferilor este, de fapt, „un protest spontan”, Tribunalul București a stabilit că aceasta a fost o grevă în toată regula.
Potrivit instanșei, au fost întrunite condițiile pentru ca această acțiune să fie stabilită grevă, respectiv „să existe o încetare de activitate și această încetare să fie colectivă și voluntară”.
„În soluționarea prezentei cauze, esențial este a se stabili natura juridică a întreruperii de activitate, atâta vreme cât pârâtul afirmă că salariații pe care îi reprezintă nu au înțeles să facă „grevă”, pentru a le fi aplicabile dispozițiile legale în materie, ci au făcut un simplu „protest spontan”.
Procedând la calificarea juridică a demersurilor angajaților STB, Tribunalul reține că potrivit art. 234 alin. 1 codul muncii „Greva reprezintă încetarea voluntară și colectivă a lucrului de către salariați”.
O definiție similară a noțiunii de „grevă” este dată și de art. 181 din Legea dialogului social nr. 62/2011 potrivit căruia „Prin grevă se înțelege orice formă de încetare colectivă și voluntară a lucrului într-o unitate.”, art. 184 din același act normativ stabilind că „Grevele pot fi de avertisment, de solidaritate și propriu-zise.”
Analizând aceste dispoziții legale, Tribunalul constată că, pentru a fi în prezența unei greve, trebuie îndeplinite condițiile impuse de art. 234 alin. 1 codul muncii și art. 181 din Legea dialogului social nr. 62/2011, respectiv să existe o încetare de activitate și această încetare să fie colectivă și voluntară.
Or, în speță, Tribunalul constată că sunt întrunite în mod cumulativ aceste condiții, respectiv: salariații STB – șoferi și-au întrerupt activitatea începând cu data de 20.01.2022; întreruperea de activitate este colectivă (niciun șofer STB nu a mai ieșit pe traseu, în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu); întreruperea de activitate este voluntară (fiind la inițiativa salariaților).
Prin urmare, Tribunalul constată că în data de 20.01.2022 salariații reprezentați de sindicatul pârât au declanșat o grevă, astfel cum este definită de art. 234 alin. 1 codul muncii și art. 181 din Legea dialogului social nr. 62/2011”, se mai arată în motivarea instanței.
Context
Timp de cinci zile, de joi, 20 ianuarie, până luni, 24 ianuarie, activitatea transportului public suprateran din București a fost aproape paralizată de o grevă ilegală organizată de Sindicatul Transportatorilor, condus de Vasile Petrariu, care a anunțat luni că și-a dat demisia din funcțiile de consilier general și membru al PSD.
Principala revendicare a protestatarilor era înlocuirea lui Adrian Criț din funcția de director general al companiei.
Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
