Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât luni, 10 ianuarie, majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2% pe an, de la 1,75% pe an, începând cu data de 11 ianuarie, şi păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară pentru a pondera creșterea prețurilor.
Totodată, Consiliul de administrație al BNR a decis extinderea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ±1,00 punct procentual, de la ±0,75 puncte procentuale, implicând majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 3,00 la sută pe an, de la 2,50 la sută pe an și menținerea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 1,00 la sută pe an.
Acestea decizii se circumscriu procesului de normalizare treptată a conduitei politicii monetare pe care-l parcurge BNR, în condiții de mari incertitudini. În același timp, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Crește costul creditelor
Măsura va avea ca efect direct a scumpire a creditelor. Pe de altă parte, analiștii se așteaptă și la o creștere a ROBOR și IRCC și implicit a ratelor care depind acești doi indicatori.
De pildă, arată o analiză publicată pe finzoom.ro, în cazul unui credit de 225.000 lei pe 30 ani, dacă ROBOR la 3 luni ajunge la 3,5% rata crește cu aproximativ 5%, iar dacă ROBOR la 3 luni ajunge 4%, rata crește cu 24%.
Și în cazul IRCC, indicatorul introdus printr-o lege a senatorului Daniel Zamfir în 2019, lucrurile stau similar. Conform sursei citate, dacă IRCC ajunge la 2%, atunci rata crește cu aproximativ 10%, iar dacă IRCC ajunge la 2.50%, atunci rata crește cu 16%.
BNR vrea să pondereze inflația
Conform băncii centrale rata anuală a inflației a urcat la 7,94% în octombrie 2021, de la 6,29% la sută în septembrie, iar în noiembrie a scăzut la 7,80%, sub impactul plafonării și compensării prețurilor la energia electrică și gazele naturale pentru populație, depășind ușor la finele celor două luni din trimestrul IV nivelul prognozat.
Creșterea inflației a continuat să fie determinată în principal de componente exogene ale IPC, arată BNR, influențele majore venind, în acest interval, mai cu seamă din scumpirea consistentă a combustibililor, pe seama categoriei non-benzină și motorină, și într-o mai mică măsură din majorarea prețurilor LFO.
Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea
