Florian Bodog, fost ministru al Sănătății, a fost prezent marți la Direcția Națională Anticorupție pentru a fi pus sub învinuire în dosarul în care este acuzat de abuz în serviciu, fals intelectual și fals în înscrisuri sub semnătură privată, în legătură cu angajarea unui consilier, fără ca acesta să se prezinte fizic la locul de muncă.

„Tot ce am avut de declarat, am declarat în Senat”, a spus fostul ministru al Sănătății, la ieșirea de la DNA.

Senatul a aprobat, miercuri, solicitarea DNA de anchetare a senatorului PSD Florian Bodog, cu 98 de voturi „pentru”, 24 de voturi „împotrivă” și o abținere.

Informat, probabil, de poziția colegilor săi, Florin Bodog a transmis înaintea votului că nu se va ascunde de justiție în spatele imunității parlamentare, cu toate că fix acest lucru a făcut în anul 2019, la precedenta solicitare a procurorilor.

„Nu vă voi cere să votați împotriva solicitării de cercetare a mea, pentru că nu am nimic de ascuns. Nu sunt pentru prima dată invitat la parchet. Nu-mi este frică de justiție. Imunitatea nu trebuie privită ca un privilegiu, este garanția prin care un parlamentar își poate duce liber mandatul. În 2019 Senatul a respins cererea DNA. Din 2019 până în 2020 nu s-a administrat nicio probă. În data de 2 noiembrie 2020 s-a făcut un proces verbal de sesizarea din oficiu prin care sunt acuzat că am senat în fals trei acte în locul consilierei mele”, a afirmat Florian Bodog, înainte de votul din Senat.

DNA: Există date și indicii rezonabile că ar fi săvârșit și alte infracțiuni

„Solicitarea Direcției Naționale Anticorupție referitoare la efectuarea urmăririi penale față de persoana respectivă are în vedere faptul că, în acest moment, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă că demnitarul ar fi acționat în mod direct pentru ca o persoană angajată în funcția de consilier personal să își încaseze drepturile salariale pe o perioadă de 12 luni fără să se fi prezentat la serviciu și fără să fi prestat activitățile la care era obligată prin contract; totodată, deoarece aceasta nu era prezentă fizic la locul de muncă, demnitarul ar fi semnat în locul persoanei respective o serie de acte.

Concret, în perioada februarie 2017 – ianuarie 2018, demnitarul (care în prezent nu mai ocupă funcția de ministru), deși cunoștea că persoana angajată în funcția de consilier personal nu s-a prezentat la serviciu și nu a prestat activitățile la care era obligată prin contractul individual de muncă și fișa postului, ar fi atestat în mod nereal prezența acesteia la locul de muncă prin semnarea foilor colective de prezență și nu a luat măsuri pentru sancționarea disciplinară. Astfel, consiliera ministrului de la acea dată ar fi obținut drepturi salariale care nu i se cuveneau în cuantum de 75.656 lei, suma ce ar reprezenta prejudiciu la bugetul ministerului respectiv.

În același context, în perioada februarie – octombrie 2017, în vederea producerii de consecințe juridice, fostul ministru ar fi falsificat semnăturile persoanei respective pe două contracte individuale de muncă și pe o declarație pe proprie răspundere.

La data de 23 septembrie 2019, Senatul a respins o cerere similară a DNA de încuviințare de începere a urmăririi penale a aceluiași demnitar.
Ulterior, au rezultat date și indicii rezonabile privind săvârșirea, de către fostul ministru, și a altor infracțiuni, respectiv trei infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, precum și a unui alt act material care intră în conținutul constitutiv al infracțiunii de abuz în serviciu.

Cererii transmise i-au fost atașate referatul întocmit de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție precum și volumele cuprinzând copii ale dosarului de urmărire penală”, transmite DNA.

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp