UPDATE Comisia Juridică va adopta un raport de respingere a cererii DNA, după ce au fost înregistrate 6 voturi „pentru”, unul „împotrivă” și 6 abțineri, potrivit unui comunicat al USR-PLUS.

Astfel, în urma votului, cererea de ridicare a imunității fostului ministru al Sănătății va fi trimisă în plenul Senatului.

„Indiferent de decizia pe care Comisia juridică o va lua, nu mă voi sustrage cercetării. (…) Nu am absolut nimic de ascuns şi nu am absolut niciun lucru care să nu poată fi spus public”, a declarat Florian Bodog, după audierea din Comisia Juridică, citat de Agerpres.

Știrea inițială

Comisia Juridică a Senatului îl audiază luni pe Florian Bodog, după ce DNA a cerut din nou aviz pentru anchetarea senatorului PSD. Procurorii și-au întemeiat cererea pe noi probe și l-au acuzat pe fostul ministru al Sănătății de abuz în serviciu, fals intelectual și fals în înscrisuri sub semnătură privată, în legătură cu angajarea unui consilier, fără ca acesta să se prezinte fizic la locul de muncă.

Raportul Comisiei juridice ar urma să fie votat în plenul Senatului în termen de 5 zile de la depunerea acestuia la Biroul permanent.

Anchetatorii au mai formulat o cerere asemănătoare în anul 2019, dar a fost respinsă.

DNA: Există date și indicii rezonabile că ar fi săvârșit și alte infracțiuni

„Solicitarea Direcției Naționale Anticorupție referitoare la efectuarea urmăririi penale față de persoana respectivă are în vedere faptul că, în acest moment, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă că demnitarul ar fi acționat în mod direct pentru ca o persoană angajată în funcția de consilier personal să își încaseze drepturile salariale pe o perioadă de 12 luni fără să se fi prezentat la serviciu și fără să fi prestat activitățile la care era obligată prin contract; totodată, deoarece aceasta nu era prezentă fizic la locul de muncă, demnitarul ar fi semnat în locul persoanei respective o serie de acte.

Concret, în perioada februarie 2017 – ianuarie 2018, demnitarul (care în prezent nu mai ocupă funcția de ministru), deși cunoștea că persoana angajată în funcția de consilier personal nu s-a prezentat la serviciu și nu a prestat activitățile la care era obligată prin contractul individual de muncă și fișa postului, ar fi atestat în mod nereal prezența acesteia la locul de muncă prin semnarea foilor colective de prezență și nu a luat măsuri pentru sancționarea disciplinară. Astfel, consiliera ministrului de la acea dată ar fi obținut drepturi salariale care nu i se cuveneau în cuantum de 75.656 lei, suma ce ar reprezenta prejudiciu la bugetul ministerului respectiv.

În același context, în perioada februarie – octombrie 2017, în vederea producerii de consecințe juridice, fostul ministru ar fi falsificat semnăturile persoanei respective pe două contracte individuale de muncă și pe o declarație pe proprie răspundere.

La data de 23 septembrie 2019, Senatul a respins o cerere similară a DNA de încuviințare de începere a urmăririi penale a aceluiași demnitar.
Ulterior, au rezultat date și indicii rezonabile privind săvârșirea, de către fostul ministru, și a altor infracțiuni, respectiv trei infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, precum și a unui alt act material care intră în conținutul constitutiv al infracțiunii de abuz în serviciu.

Cererii transmise i-au fost atașate referatul întocmit de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție precum și volumele cuprinzând copii ale dosarului de urmărire penală”, transmite DNA.

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp