Avocatul general al Curții de Justiție a UE (CJUE), Michal Bobek, a constatat că dreptul Uniunii Europene nu se opune deciziei Curții Constituționale prin care s-a constat că anumite completuri de la Înalta Curte de Casație și Justiție au fost compuse în mod necorespunzător.

În concluziile prezentate joi, avocatul general Michal Bobek propune Curții, în primul rând, să declare că dreptul Uniunii nu se opune deciziei unei curți constituționale naționale prin care se constată nelegala compunere a unor completuri din cadrul unei instanțe supreme naționale pentru motivul că dreptul la o instanță imparțială a fost încălcat, chiar dacă aceasta are drept consecință crearea premiselor necesare admiterii unor căi extraordinare de atac împotriva unor hotărâri judecătorești definitive.

Avocatul general amintește, mai întâi, că problema compunerii completurilor de judecată, precum și cea a căilor de atac disponibile în cazul încălcării normelor naționale în materie nu sunt reglementate de dreptul Uniunii, astfel că statele membre își mențin marja de apreciere. Prin urmare, dreptul Uniunii nu se opune ca într-o situație care nu este pe deplin reglementată de acesta, o curte constituțională națională să declare, în aplicarea unui standard național efectiv și rezonabil de protecție a drepturilor constituționale, că completurile de judecată din cadrul instanței supreme naționale nu au fost stabilite potrivit legii.

În ceea ce privește protecția intereselor financiare ale Uniunii, avocatul general amintește că articolul 325 alineatul (1) Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene impune statelor membre să combată activitățile ilegale care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii prin măsuri efective și disuasive. În această privință, criteriul relevant este dacă o normă, o jurisprudență sau o practică națională este susceptibilă să compromită – din punct de vedere normativ și independent de efectul concret în ceea ce privește numărul de cauze afectate – protecția efectivă a intereselor financiare ale Uniunii.

În opinia avocatului, elementele analizei care trebuie efectuată sunt:

1. Evaluarea normativă și sistematică a conținutului normelor în cauză,

2. Finalitatea acestora, precum și contextul național,

3. Consecințele lor practice, în mod rezonabil perceptibile sau așteptate,

4. Drepturile fundamentale și principiul legalității, care fac parte din echilibrul intern în interpretarea articolului 325 alineatul (1) TFUE atunci când se apreciază compatibilitatea normelor și a practicilor naționale cu această dispoziție.

Avocatul general arată că, apreciată în lumina acestor criterii, Decizia nr. 685/2018 a Curții Constituționale nu pare a fi de natură să compromită protecția efectivă a intereselor financiare ale Uniunii. Primo, decizia nici nu creează noi căi de atac, nici nu modifică sistemul preexistent al căilor de atac. Secundo, niciun element nu sugerează că scopul acesteia a fost acela de a compromite instrumentele juridice disponibile pentru combaterea corupției sau de a aduce atingere protecției intereselor financiare ale Uniunii. Tertio, eventualele efecte practice ale deciziei sunt limitate în timp și nu conduc la abandonarea procedurii penale, ci doar la o redeschidere a unei faze a procedurii. Quarto, motivarea deciziei se întemeiază pe dreptul fundamental la un proces echitabil.

În ceea ce privește principiul independenței judecătorilor, avocatul general arată că nu reiese că metoda de numire la Curtea Constituțională este în sine problematică. Împrejurarea că instituții „politice” participă la numirea unui organ precum Curtea Constituțională nu o transformă într-un organ politic ce aparține sau este subordonat puterii executive. Mai mult, nu a fost evidențiat niciun element susceptibil să repună în discuție independența sau imparțialitatea Curții Constituționale.

Context

Curtea Constituțională a decis pe 7 noiembrie 2018 că anumite completurile de la Înalta Curte de Casație și Justiție au fost compuse necorespunzător. Această decizie a permis anumitor părți interesate să formuleze căi extraordinare de atac.

Printre cei care au beneficiat de pe urma deciziei CCR se numără Elena Udrea, Darius Vâlcov și Alina Bica, condamnată între timp definitiv la 4 ani de închisoare cu executare.

Procesele în care au pronunțat sentințe completurile compuse necorespunzător se reiau de la zero, existând riscul prescrierii faptelor.

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp