Noul Guvern promite, în programul de guvernare, elaborarea unei noi legi a sănătăţii care să permită reorganizarea instituţiilor, precum şi creşterea finanţării sistemului.

Unul dintre obiective este realizarea unor investiţii masive în sănătate prin :

• creşterea finanţării până la 6% din PIB
• asigurarea unui grad de absorbție ridicat a fondurilor europene dedicate domeniului sănătății în perioada 2021-2027
• criterii de performanţă şi sisteme de monitorizare în vederea eficientizării managementului bugetului alocat sănătății
• implementarea bugetării multianuale, în direcția creșterii graduale a procentului din PIB alocat sănătății cu scopul atingerii mediei europene privind ponderea cheltuielilor pentru sănătate în bugetul național.
• Dezvoltarea asigurărilor complementare de sănătate cu creșterea ponderii fondurilor private, care să cofinanteze servicii medicale, crearea unui cadru legislativ şi creştereadeductibilităţii fiscale pentru asigurările complementare de sănătate si initierea uneidezbateri publice legate de oportunitatea introducerii concurentei in administrareaasigurarii obligatorii de baza;
•  Implementarea unui mecanism de tranziție de la plata per DRG la plata per serviciu prin pilotarea mai multor unități sanitare concomitent cu actualizarea TCP; evaluarea și pilotarea finanțării în funcție de rezultat;
• Dreptul de a alege în Sănătate – deschiderea către mai multe tipuri de asigurări de sănătate și asiguratori pe modelul Pilonul 2 și 3 de pensii; în acest context statul își va menține rolul de reglementator, finanțator și chiar ofertant de servicii de asigurare prin CNAS.
• Crearea unui fond de inovație în sănătate;
• Investitii de cel puțin 1,8 miliarde euro din fonduri europene prin Planul național de redresare și reziliență pentru îmbunătățirea accesului la servicii medicale al pacienților critici cu scopul de a asigura acces la tratament în regim de urgență și de a reducemortalitatea pacienților aflați în stare critică pe perioade/crize pandemice, prin investiții în infrastructura institutelor de boli cardiovasculare, îmbunătățirea accesului la servicii medicale al pacienților oncologici, creșterea accesului la servicii publice de sănătate de înaltă calitate și îmbunătățirea accesului la servicii multidisciplinare prin investiții în infrastructura spitalelor județene de urgență, a spitalelor de urgență, a spitalelor clinice, a spitalelor de pediatrie, a institutelor de pneumoftiziologie/gerontologie și geriatrie, îmbunătățirea calității serviciilor medicale furnizate pacienților diagnosticați cu tuberculoză, prin investiții în infrastructura unităților spitalicești de pneumoftiziologie și asigurarea accesului la servicii de sănătate prin implementarea soluțiilor de digitalizare în sistemul de sănătate.g) Investiții în sănătate de cel putin 2,8 miliarde euro din fonduri europene prin Programul Operațional Sanatate prin investiții pentru construirea spitalelor regionale și infrastructuri spitalicești noi cu impact teritorial major, creșterea calității serviciilor de asistență medicală primară, comunitară și a serviciilor oferite în regim ambulatoriu, servicii de reabilitare,paliaţie şi îngrijiri pe termen lung, adaptate fenomenului demografic de îmbătrânire a populației şi profilului epidemiologic al morbidităţii, digitalizarea sistemului medical și măsuri care susțin cercetarea, informatizarea în sănătate și utilizarea de metode moderne de investigare, intervenție, tratament.
• Accesarea de fonduri europene pentru sănătate din programele centralizate gestionate de Comisia Europeană EU4Helath, Digital Europe și Horizon Europe.

Infrastructură modernă

• Realizarea unei infrastructuri medicale moderne prin:

▪ finanţarea dezvoltării şi modernizarea infrastructurii sanitare precum și dotarea unităţilor
sanitare cu aparatură medicală, echipamente şi mijloace de transport sanitar specifice,
construirea unor spitale regionale (Iași, Cluj-Napoca și Craiova) și finalizarea obiectivelor
de investiţii începute în anii precedenţi, cu respectarea termenelor pentru finanțarea
acestora;
▪ constituirea unui board consultativ cu reprezentanți/specialiști ai partidelor + asociații
profesionale + universitari + specialiști independenți – inclusiv internaționali; protocol de
suport cu instituțiile financiare internaționale (BEI, BERD, etc.); implementarea măsurilor
strategice din cadrul politicii investiţiilor publice, care se subscriu domeniului sănătății,
prin aplicarea Programului de investiţii al Ministerului Sănătăţii, vizând prioritar, avand ca
obiectiv strategic o nouă abordare în felul în care se aloca banii și se monitorizează
progresul investițiilor în infrastructura sanitară;
▪ Înființarea unei Agenții pentru Investitii în Infrastructura de Sănătate care sa asigure
Ministerului Sanatatii si principalilor actori din sistemul de sanatate suport tehnic pentru
pregatirea si implementarea proiectelor de investitii;
▪ Investiții prin programele de finanțare de dezvoltare locală;
▪ 1.450 de centre medicale în mediul rural, din 2.000 necesare la nivel național, cu o valoare
de 9,5 miliarde de Lei;
▪ 25 spitale județene, cu o valoare de 2 miliarde Lei – reabilitare;
▪ 110 spitale municipale și orășenești, cu o valoare de 4 miliarde Lei – reabilitare;
▪ 10 spitale, inclusiv maternități, cu o valoare de 4 miliarde de Lei – construire.
▪ Continuarea derulării programului de consolidări și a altor lucrări de intervenții pentru
clădirile unităţilor sanitare, estimările pentru perioada 2021-2024 fiind de 140.000.000 lei;
▪ Dotarea unităţilor sanitare cu aparatură medicală, echipamente şi mijloace de transport
sanitar specifice. Estimările aferente acestui domeniu sunt de 1.250.933.000 lei pentru
perioada 2021-2024;
▪ Extinderea pe o perioadă de 4 ani și obținerea unei finanțări adiționale de 150 milioane
Euro pentru Proiectul privind Reforma Sectorului Sanitar – Îmbunătățirea Calității și
Eficienței Sistemului Sanitar, finanțat de către Banca Internațională pentru Reconstrucție
și Dezvoltare (BIRD) astfel încât să permită finalizarea în 2024 a celor 3 centre de mari
arși (Timișoara, Târgu Mureș, Grigore Alexandrescu) precum și a celorlalte obiective (13
centre de radioterapie, 8 laboratoare de patologie pentru screening-ul cancerului de col
uterin, etc.);
▪ Derularea proiectului „Consolidarea capacității de gestionare a crizei sanitare COVID-19”
din cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare, în care au fost depuse 297 de
cereri de finanțare de către spitalele publice pentru echipamente medicale, materiale
sanitare și substanțe biocide. Astfel, acest program a devenit cel mai amplu program de
dotare al spitalelor publice din România, cele 297 de proiecte depuse însumând o valoare
estimată de 1,3 miliarde de Euro.

Reorganizarea serviciilor de asistenţă medicală primară

Programul de guvernare are reorganizarea serviciilor medicale în asistența medicală primară, ambulatorie și spitalicească astfel încât să se poată asigura servicii medicale simultan atât pentru patologiile acute și cronice, cât și să se poată răspunde optim în condiții epidemice/pandemice (să fie asigurate servicii medicale concomitent pacienților Covid-19, precum și celor non-Covid-19). Un alt obiectiv este creşterea finanţării medicinei de familie, astfel încât numărul internărilor să scadă.

Se propune o nouă lege a malpraxisului, astfel încât spitalul să poată fi tras la răspundere, dar să existe şi posibilitate medierii, precum şi asigurarea standardelor minime în toate spitalele României prin inventarierea urgentă a unităților medicale care funcționează în condiții insalubre sau care pun în pericol siguranța cetățenilor și demararea procedurilor de achiziții pentru renovarea lor.

În ceea ce priveşte resursa umană, se urmăreşte adoptarea unei strategii pentru resursa umană din sănătate, politici pentru formarea cadrelor specializate, soluţii pentru atragerea de personal de specialitate, măsuri reparatorii (financiare), creşterea numărului de posturi la rezidenţiat la anumite specializări precum epidemiologie, sănătate publică, stimulente pentru medicii care lucrează în mediul rural

Guvernul are în vedere depolitizarea spitalelor şi a instituţiilor din sănătate, intărirea avertizorului de integritate, obligativitatea pentru fiecare manager de spital de a facilita folosirea mecanismului electronic de feedback al pacienților și integrarea acestuia în evaluările profesionale periodice, ghiduri de bună practică pentru a uniformiza practica medicală și pentru a o face mai puțin vulnerabilă la malpraxis, propunere legislativă privind prevenirea, diagnosticarea şi tratamentul infecţiilor asociate asistenţei medicale din unităţile medicale şi din centrele rezidenţiale din România;

Programul de guvernare are în vedere şi prevenţia şi educaţia în sănătate.

Citeşte AICI PROGRAMUL DE GUVERNARE INTEGRAL

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp