🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Cătălin Predoiu susține că au început să apară rezultatele în ceea ce privește lupta pentru combaterea traficului de persoane. Pe de altă parte, Silvia Tăbușcă, coordonator de program în cadrul Centrului European pentru Educație și Cercetare Juridică, a precizat că declarațiile ministrului Justiției nu sunt corelate cu acțiuni concrete.

„Vor continua operațiunile de combatere a acestui flagel care se cheamă traficul de persoane. Suntem pe un drum, se lucrează, rezultatele încep să apară”, a spus, marți, ministrul Justiției.

Cătălin Predoiu a afirmat că a solicitat procurorilor prioritizarea cauzelor de trafic de persoane în două rânduri și că instituțiile din domeniul justiției au reluat colaborarea cu alte structuri specializate in această problematică.

„Ministerul Justiției nu are atribuțiile pentru combaterea traficului de persoane, dar am trimis o solicitare către instituțiile din subordine să prioritizeze combaterea traficului de persoane.(…)Am reluat legături care erau slăbite între instituțiile din justiție. Am îndemnat procurorii să colaboreze cu alte structuri”, a adăugat Cătălin Predoiu.

„Simple declarații politice în campanie electorală”

Contactată de mainnews.ro, Silvia Tăbușcă, coordonator de program în cadrul ONG-ului ECLER, susține că declarațiile ministrului Justiției nu ar fi corelate cu acțiuni concrete.

„Din păcate, constatăm că sunt foarte multe declarații publice ale ministrului Justiției în acest sens, dar nu vedem acțiuni concrete care să se coreleze cu declarațiile domniei sale. Într-adevăr, în materie de combatere a traficului de persoane a fost pe 4 noiembrie acea acțiune europeană, în 12 țări europene, cu foarte multe investigații împotriva rețelelor transnaționale, multe dintre ele de origine românească, ceea ce a generat intervenția DIICOT din 11 noiembrie”, a declarat Silvia Tăbușcă pentru mainnews.ro.

Silvia Tăbușcă susține că, în ultimele luni, autoritățile au blocat o inițiativă legislativă pentru modificarea Codului Penal și înăsprirea pedepselor în cazul traficului de persoane. De asemenea, amintește de Legea 217/2020, intrată în vigoare în octombrie, deși 108 ONG-uri au cerut ca acea lege să nu fie promulgată.

„Pe de altă parte, chiar înaintea acestor acțiuni, noi am constatat că, într-una dintre legile care urma să fie promulgată de președinte, în mod ilegal, a fost introdusă o prevedere legală care modifica codul penal și oferea o lege mai favorabilă traficanților de minori și situațiilor de pornografie infantilă. 108 ONG-uri am cerut președintelui să nu promulge legea respectivă, cu toate acestea, președintele a promulgat legea chiar înaintea celor două acțiuni de care v-am vorbit și practic astăzi legea promulgată de președinte este mai favorabilă pentru toate aceste rețele investigate și despre care citim în mass-media. Noi, împreună cu un senator și cu sprijinul DIICOT am încercat să îmbunătățim legislația penală în materie de trafic de persoane, dar Guvernul nu a susținut această măsură a Parlamentului și a Societății Civile, blocând această lege. Deși Senatul a trimis solicitarea către Guvern la începutul lunii octombrie și deadline-ul legal era 16 octombrie, Guvernul nici măcar astăzi nu ne-a dat avizul pentru ca acea lege să poată merge mai departe în procesul legislativ”, a adăugat Silvia Tăbușcă.

România, cele mai multe victime ale traficului de persoane

Într-un raport al Comisiei Europene, bazat pe anii 2017-2018, România era pe prima poziție ca stat de origine a victimelor traficului de persoane la nivel european.

Din totalul celor 14.145 de victime ale traficului de persoane identificate în statele membre UE, cele mai multe proveneau din România, Ungaria, Franța, Olanda și Bulgaria.

Exploatarea sexuală este principalul motiv al traficului de persoane.

Sursă foto: Sky News

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp