🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Peste o lună, românii vor merge la urne pentru a alege primarii pentru următorii patru ani. Primăria Capitalei este una dintre cele mai importante administrații din țară, miza fiind mare pentru candidați. În timp ce Gabriela Firea și Nicușor Dan au șanse reale, specialiștii susțin că alți doi candidați de renume, Traian Băsescu și Călin Popescu Tăriceanu, au intrat în cursă pentru a câștiga capital politic pentru alegerile parlamentare.

Analist: Bătălia se va da între Nicușor Dan și Gabriela Firea. Băsescu și Tăriceanu urmăresc vizibilitate

Analistul politic Cristian Pîrvulescu susține că bătălia pentru funcția de primar general se va da între Nicușor Dan și Gabriela Firea, în timp ce ceilalți candidați urmăresc să obțină vizibilitate pentru partidele pe care le reprezintă.

„Partidele lor sunt partide care au nevoie de acest lucru, e o pregătire a bătăliei pentru alegerile parlamentare. Personal, nu cred că Traian Băsescu are șanse să câștige. Forța partidului este mică și Traian Băsescu este, totuși, un politician care este cunoscut”, a declarat Cristian Pîrvulescu, pentru mainnews.ro.

„ALDE este într-o situație mai complicată decât PMP, trebuie sa confirme că ALDE există pentru a putea negocia ulterior, fie o alianța electorală, fie să plece de pe o anumită baza la alegerile parlamentare”, a adăugat analistul politic.

„Singura șansă a Gabrielei Firea e ca electoratul nehotărât să nu participe”

Decanul Facultății de Științe Politice din cadrul SNSPA consideră că singura șansă a Gabrielei Firea este ca electoratul nehotărât să nu participe.

„Firea, ca și Tudorache ( n.r. candidat pentru Primăria Sectorului 1 din partea PSD), fac o campanie în care nu e prezent partidul, pentru că nu vor sa politizeze această dezbatere. Singura lor șansă e ca electoratul nehotărât să nu participe, pentru că, dacă participă, va vota împotriva PSD-ului, datorită imaginii negative”, a spus Cristian Pîrvulescu, pentru mainnews.ro.

Alţi candidaţi sunt Ilan Laufer și Ioan Sîrbu.

Gabriela Firea, de la jurnalist la primar al Capitalei

Gabriela Firea și-a început cariera ca jurnalist, lucrând o lungă perioadă în trustul media Intact.

Până să ajungă în funcția de Primar General al Municipiului București, aceasta a ocupat diverse funcții, printre care consilier pentru relații publice și imagine al premierului Mugur Isărescu (ianuarie 1999), purtător de cuvânt și secretar de stat, șefă a Departamentului pentru Comunicare din cadrul Guvernului condus de Mugur Isărescu (februarie-decembrie 1999).

Actualul primar al Bucureștiului este membru al Partidului Social Democrat din anul 2012, an în care a și obținut un loc în Senatul României.

În anul 2013 a devenit președintele organizației județene Ilfov a PSD și vicepreședintele partidului la nivel național.

Ulterior, în anul 2014, a fost aleasă purtător de cuvânt al partidului și a deținut această funcție în campania electorală a lui Victor Ponta pentru alegerile prezidențiale din același an.

În februarie 2016 a devenit președintele filialei PSD București, iar, în iunie 2016, a devenit Primarul General al Capitalei.

În 2018, în urma unui conflict cu Liviu Dragnea, aceasta a demisionat din funcția de președinte al PSD București și a revenit în 2019, fiind singura candidată pentru această funcție.

În timpul mandatului de primar, Gabriela Firea a fost criticată pentru modalitatea în care a administrat Capitala. Printre criticile aduse primului său mandat, se numără traficul infernal, lipsa apei calde și a căldurii în zeci de cartiere, înființarea companiilor municipale, banii aruncați pe concerte sau donați Patriarhiei pentru Catedrala Mântuirii Neamului.

Un alt proiect contestat a fost înființarea celor 22 de companii municipale, printre care și STB. Deși pentru 20 din cele 22 de companii instanța a anulat hotărârile de înființare într-un proces deschis de USR,  Gabriela Firea continuă să acționeze ca și când nu s-ar fi întâmplat nimic. Aceste companii au venit la pachet cu angajări pe criterii politice, achiziții dubioase sau probleme precum lipsa transparenței. În 2018 și 2019 companiile municipale au avut un buget de aproape 1 miliard de lei pe an, iar cheltuielile privind personalul s-au ridicat la 300 de milioane de lei pe an.

Recent, G4Media.ro a scris despre o schiziţie dubioasă realizată la nivelul municipalităţii. Este vorba despre achiziționarea unui cinematograf în București pentru suma de 1,6 milioane de euro. CGMB a aprobat cumpărarea imobilului, iar agenția imobiliară care a intermediat tranzacția avea legături strânse cu o firmă care avea sediul într-un apartament deținut de o companie controlată de Gabriela Firea. Conform unor documente consultate de G4Media.ro, în acel apartament figura, în 2017, adresa de domiciliu a primarului general.

Nicușor Dan, la a treia candidatură pentru Primăria Capitalei

Nicușor Dan a obținut medalia de aur la Olimpiada Internațională de Matematică în anii 1987 și 1988. Ulterior, acesta a urmat cursurile Universității din București, secția matematică.

A fost, apoi, student al École Normale Supérieure din Franța. Tot în Franța a terminat și cursurile de master și doctorat, fiind specializat în matematică.

A înființat, în anul 2006, Asociația „Salvați Bucureștiul”, asociație ce a intentat mai multe procese administrației locale din București împotriva unor clădiri de patrimoniu,

În 2012 a candidat la Primăria Municipiului București, dar s-a clasat pe locul 4.

În 2015 a înființat platforma „Uniunea Salvați Bucureștiul” și, în 2016, a candidat din nou la Primăria Municipiului București, fiind învins de Gabriela Firea.

Tot în anul 2016, acesta a obținut un loc de deputat în Parlamentul României, iar Uniunea Salvați Bucureștiul se transformă în Uniunea Salvați România (USR).

În 2017 a demisionat din USR, motivând că nu este de acord cu faptul că partidul a decis să ia poziție în cazul revizuirii Constituției.

Din 2016, Nicușor Dan este membru al Consiliului General al Capitalei.

Conform DC News, în campania din 2016 se zvonea că sponsorul principal al acestuia ar fi Matei Păun, un bancher de investiții. Matei Păun a ridicat un alt fond de investiții la începutul acestui an, alături de Arin Ion, Adrian Vasile(care a lucrat la Țiriac Holdings și Rompetrol) și Cornel Fumea.

În 2020, printre cei care au donat bani pentru a-l susține pe Nicușor Dan, se numără Sir George Iacobescu, Alexandru Lăpușan, Horia Manda, Camil Perian, Nicolae Rațiu, Iulian Stanciu și Florin Talpeș. Cei șapte sunt ori dezvoltatori imobiliari, precum Sir George Iacobescu, ori IT-ști consacrați, precum Florin Talpeș.

Traian Băsescu își dorește să fie, din nou, primar în Capitală

Traian Băsescu a fost comandant de navă în cadrul flotei comerciale a Republicii Socialiste România între anii 1981-1987. Acesta a fost și membru al Partidului Comunist Român, dar a motivat că s-a înscris în PCR pentru a putea face carieră în marina comercială.

În anul 1989, până la Revoluția din 22 decembrie, Traian Băsescu a fost directorul general al Inspectoratului pentru Navigație Civilă, din cadrul Ministerului Transporturilor. Ulterior, în primul Guvern condus de Petre Roman, a fost subsecretar de stat în același minister.

În Guvernele conduse de Petre Roman și Theodor Stolojan, a deținut funcția de ministru al transporturilor.

În anul 1992, a fost ales deputat de Vaslui, candidând din partea FSN.

În anul 2000, Traian Băsescu devenea primar general al Bucureștiului, candidând din partea PD( Partidul Democrat).

A devenit, în anul 2004, Președintele României, după ce l-a învins pe Adrian Năstase.

În anul 2007, Traian Băsescu a devenit singurul Președinte al României care a fost vreodată suspendat din funcție.

În anul 2009, a câștigat un nou mandat la Cotroceni, după ce a obținut un număr mai mare de voturi decât Mircea Geoană.

Printre controversele care l-au avut pe Traian Băsescu în prim-plan, dosarul „Flota”, în care acesta fusese acuzat de abuz în serviciu, fals intelectual, uz de fals, bancrută frauduloasă, spălare de bani, înșelăciune și delapidare, este cel mai răsunător. Prejudiciul din acest dosar, deschis în anul 2003, a fost calculat, inițial, la 275 de milioane de euro. Ulterior, procurorii DNA au stabilit că prejudiciul calculat inițial ar fi, de fapt, inexistent.

În anul 2019, Curtea de Apel București a constatat calitatea de colaborator al Securității al fostului Președinte, dar Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să dea sentința definitivă în acest caz.

Călin Popescu Tăriceanu trebuie să confirme că ALDE există în scena politică

În anul 1990, Călin Popescu Tăriceanu câștiga primul mandat în Camera Deputaților, dar a rezistat până în 1992.

Revine în Camera Deputaților în anul 1996, unde a rămas până în anul 2012.

Între 2004 și 2008 a deținut funcția de prim-ministru al României, iar în 2005 a fost ales președintele PNL.

În perioada în care a fost prim-ministru, acesta a avut nenumărate scandaluri cu Traian Băsescu, Președintele României din acel moment, culminând cu suspendarea lui Traian Băsescu din funcție.

În 2012, Călin Popescu Tăriceanu obținea primul mandat în Senatul României, funcție în care se află și astăzi.

În 2014 a fost ales președintele Senatului, iar, în același an, și-a dat demisia din PNL.

Tot în anul 2014, Călin Popescu Tăriceanu a candidat la Alegerile Prezidențiale, clasându-se pe locul al treilea, cu 5,36% din voturi.

A fondat partidul ALDE, iar, în 2016 acesta obținea 5,6% la alegerile parlamentare, fapt ce i-a asigurat un nou mandat de senator.

A fost acuzat că a primit foloase materiale în valoare de 800.000 de dolari de la o firmă austriacă pentru a interveni pentru încheierea unor acte adiţionale la un contract derulat de companie, dar cererea DNA privind începerea urmăririi penale în cazul lui Călin Popescu Tăriceanu a fost respinsă de Senat în anul 2019.

De altfel, tot în anul 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a achitat definitiv pe Călin Popescu Tăriceanu în dosarul în care fostul Preşedinte al Senatului era acuzat de mărturie mincinoasă.

La începutul anului 2020, fostul premier a fost înștiințat că este suspect într-un alt dosar penal. Parchetul General l-a acuzat de abuz în serviciu și uzurpare de calități oficiale, după ce justiția a decis, în 2015, că un parlamentar a încălcat legea și trebuia să își piardă funcția, dar rămăsese membru al Senatului.

Ilan Laufer, din Cabinetul Vioricăi Dăncilă, la Primăria București

Ilan Laufer va candida din partea partidului Platforma Social Liberală.

În perioada 2013-2014 a fost consilier la Departamentul pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Mediu de Afaceri și Turism.

În Guvernul condus de Mihai Tudose, a deținut funcția de ministru pentru mediul de afaceri, comerț și antreprenoriat(iunie 2017 – ianuarie 2018).

În anul 2018, Ilan Laufer a fost propus de PSD pentru funcția de vicepremier și ministru al Dezvoltării, dar propunerea a fost respinsă de Klaus Iohannis.

A devenit, ulterior, consilier onorific al premierului Viorica Dăncilă, demisionând în anul 2019.

Ioan Sîrbu, pariul lui Victor Ponta pentru Capitală

Ioan Sîrbu este susținut de PRO România la alegerile locale din 2020 și este general maior medic în rezervă.

Acesta a fost director al Spitalului Militar Central.

În 2010, 2013 și 2014 a fost comandantul Direcției Medicale a Armatei.

În 2012 a încercat să intre în Camera Deputaților, candidând din partea PNL Argeș, dar fără succes.

Între septembrie 2014 și octombrie 2015, a deținut funcția de director al Direcției Probleme Speciale din ANRSPS – MAI.

Între 2017 și 2019, a fost consilier personal al Ministrului Transporturilor pe probleme de sănătate și coordonator al rețelei sanitare.

Printre celelalte funcții deținute de acesta, Ioan Sîrbu a mai fost coordonator al Șefului Statului Major General pe Medicină Operațională, consilier al Ministrului Educației – Direcția Generală Învățământ Superior și consilier al Ministrului Apărării Naționale.

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp