Raportul de activitate pe 2019 al Înaltei Curți: Supraîncărcarea instanței a devenit un fenomen cronic / Activitatea secției penale, marcată de deciziile CCR – DOCUMENT

Joi a fost publicat Raportul de activitate al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru anul 2019. Documentul a fost publicat cu întârziere din cauza actualului context epidemilogic.

Documentul integral poate fi citit AICI.

„Situația de supraîncărcate a Înaltei Curți este deja un fenomen cronic”

În preambulul raportului, Înalta Curte a menționat că supraîncărcarea cu cauze de la nivelul ÎCCJ reprezintă deja „un fenomen cronic” și că acest lucru afectează rolul instituției.

„Și in anul 2019, încărcătura pe judecător la nivelul ÎCCJ rămâne comparabila cu aceea a unei judecătorii, din punct de vedere statistic Înaltă Curte de Casație și Justiție neputând fi comparata nici măcar cu o curte de apel, cu atât mai mult cu o veritabila instanța de casație

În condițiile în care numărul cauzelor nou-intrate este relativ similar celor care pot fi soluționate in cadrul unui an calendaristic (aproximativ 14 000), iar numărul total al cauzelor rulate (28 950) este mai mult decât dublul acestei valori, este evident ca situația de supraîncărcate a Înaltei Curți este deja un fenomen cronic, iar progresele care pot fi obținute prin măsuri pur administrative nu pot fi decisive decât in condițiile unei noi concepții a legiuitorului princiar rolul instanței supreme, in special prin reașezarea competentelor. Numai in materia contenciosului administrativ și fiscal, spre exemplu, doar in perioada 2017-2019, numărul de dosare a crescut cu o cincime de la 13 884 la 16 732 de cauze,

Permanentizarea acestei situații afectează fundamental rolul Înaltei Curți in ceea ce privește asigurarea interpretării unitate a legii și unificarea jurisprudențe și forțează atât limitele instituționale pana la Înaltă Curte poate funcționa in mod eficient, cât și posibilitatea judecătorilor, magistraților asistenți și a grefierilor din cadrul acesteia de a gestiona o astfel de situație și respectivul volum de munca. In consecință, sunt afectate drepturile fundamentale ale cetățenilor care apelează la serviciul public al justitiei, neexistând posibilitatea fizica de a se asigura in toate cazurile o soluționate rapida a chestiunilor deduse judecății.

Astfel, deși Înaltă Curte își menține înaltele standarde privind calitatea hotărârilor pronunțare, iar judecătorii acesteia reprezintă un corp de elita din punct de vedere al pregătirii și probității profesionale, calitatea actului de justiție si percepția publica asupra instantei supreme sunt afectate, ca urmare a faptului ca intr-o categorie larga de litigii, , de la acelea între profesioniști pana la cele de contecios administrativ, a obține soluționarea litigiului la timp, in urma unei proceduri derulate im conditii de transparentă și de celebritate, este uneori la fel de importantă cu obținerea unei hotărâri care sa reflecte in mod adecvat situația de fapt reținută in cauza și aplicarea corecta a dispozițiilor legale relevante in sine”

IV. 8. Secția penală-Managementul Secției

Dificultăți întâmpinate în cadrul activității desfășurate în cursul anului 2019: Activitatea secției penale a fost marcată de deciziile CCR

În raport se mai artă că activitatea secției penale a instanței supreme a fost marcată în primul rând de efectele deciziilor pronunțare de Curtea Constituțională. Înalta Curte vine și cu exemple

„In anul 2019 Secția penală a Înaltei Curți s-a confruntat cu unele dificultăți a trebuit sa gestioneze o serie de provocări generate de lipsa unor spații adecvate pentru desfășurarea activității (birouri, săli de judecată, arhive…), dar și de necesitatea identificării unor soluții pentru asigurarea continuitate și celerității in soluționarea cauzelor in contextul pronunțării unor decizii de către CCR. Nu vom insista asupra problemelor de logistica întrucât acestea sunt cunoscute, însă vom prezenta efectele unor decizii ale Curții.

Activitatea secției penale a instanței supreme a fost marcată, in primul rand de efectele Deciziilor(…)pronunțare de Curtea Constituțională.

Astfel reamintim ca prin Decizia CCR s-a admis sesizarea formulata de prim ministrul Guvernului României, constatându-se existența unui conflict juridic de natura constituțională între Parlament, pe de o parte, și Înaltă Curte, pe de alta parte, generat de hotărârile Colegiului de conducere a ICCJ, începând cu Hotărârea potrivit cărora au fost desemnați prin tragere la sorți doar 4 din cei 5 membri ai Completurilor de 5 judecători, contrat celor prevazut de art. 32 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara, astfel cum a fost modificat și completat prin Legea nr. 255/2013.

Deși adoptarea hotărârilor menționate a infuențat in mod direct activitatea completurilor de 5 judecători a Înaltei Curți, însă, având in vedere ca in compunerea completurilor de 5 judecători intra numai judecătorii care idi desfășoară activitatea in Secția penală a acestei Instanțe, și ca toți judecătorii acestei secții au foști motivați direct in activitatea de judecată a completurilor de 5 judecători, fie ca titulari, fie ca judecători de permanenta, efectele au fost resimțite și im Secția penală.

Amintim printre altele, dificultățile in ceea ce privește planificarea ședințelor in ședințelor in sălile de judecată disponibile, fiind necesar a se muta ședințele din zilele de luni in zilele de joi, a magistraților asistenți in ședințele de judecată dar și a altor activități, ca urmare a delegării a doi magistrați asistenți din cadrul Secției penale la completurile de 5 judecători pana la sfârșitul anului 2019.

Prin decizia nr. 417/2019 a CCR s-a admis sesizarea formulata fe președintele Camerei Deputaților, constatându-se existența unui conflict juridic de natura constituțională între Parlament, pe de-o parte, și Înaltă Curte, pe de alta parte, generat de neconstituind de către ICCJ a completurilor de judecată specializate pentru judecarea in prima instanța a infracțiunilor pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție.

Totodata, s-a hotarat ca toate cauzele înregistrate pe rolul Înaltei Curți și soluționate de aceasta in prima instanța anterior Hotărârii Colegiului de conducere a ICCJ din 23 Ianuarie 2019, in măsura in care nu ai devenit definitive, sa fie rejudecare, (…) de completurile specializate alcătuite (…) astfel cum a fost modificat prim Legea nr. 161/2003.

Deși aparent și aceasta decizie vizează activitatea completurilor de 5 judecători, in realitate efectele acesteia se vor vedea și in activitatea Secției penale. Astfel, urmare a acestei decizii, toate cauzele având ca obiect infracțiuni de corupție pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, soluționate anterior datei de 23 Ianuarie 2019 și care erau definitiv soluționate la data pronunțării acesteia, se cort ținute spre rejudecare la Sectia penală a Intei Curți, ceea ce va creste numărul cauzelor ce vor fi soluționate de către aceasta secție(….)

In esența, Curtea Constituțională a retinut ca, in ceea ce ilnpriveste pe specialistul care efectuează rapoartele tehnico-științific poate sa fie la momentul realizarii raportului in oricare dintre situații, fără ca acest aspect sa poată fi pus in discuție.(….)„