Asociația „Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” (AMASP) susține, în contextul proiectului de lege al Ministerului Sănătății prin care se modifică mai multe acte normative în domeniul justiției, că autorizarea punerii în mișcare a acțiunii penale de către procurorul general al României ar putea genera disfuncționalități și „ar putea fi interpretată și ca un factor de presiune de către corpul magistraților”.

Asociația de magistrați critică proiectul ministrului demis al Justiției, Cătălin Predoiu și precizează că susține demersurile de desființare a Secției de investigare a infracțiunilor din Justiție și consideră că magistrații trebuie să aibă același regim de tragere la răspundere penală, „fără garanții speciale sau imunități, fie ele înscrise în lege sau de facto”.

Magistrații au transmis Ministerului Justiției mai multe observații în urma analizei proiectului de lege legate de tehnica de redactare a actului normativ, dar și de conținutul acesteia.

AMASP susține că dacă acțiunea penală va fi pusă în mișcare de către procurorul general al României, ar putea fi interpretată și ca „un mecanism de obținere a unei impunități de facto a magistraților de către societate”. De asemenea, magistrații au explicat care sunt disfuncționalitățile care ar putea interveni în urmărirea penală.

„Cu privire la disfuncționalitățile care ar putea interveni în urmărirea penală putem analiza ipoteza în care se constată săvârșirea unei infracțiuni flagrante, care ar impune luarea unei măsuri preventive privative de libertate, caz în care procurorul poate lua măsura reținerii și poate efectua o percheziție, dar pentru a putea solicita instanței luarea măsurii arestării preventive, ar trebui mai întâi să solicite procurorului general autorizarea punerii în mișcare a acțiunii penale (pentru care nu sunt stabilite proceduri de solicitare și proceduri de soluționare, inclusiv termene), apoi să solicite secției competente a CSM încuviințarea luării măsurii arestării preventive, într-un interval extrem de scurt”, explică sursa citată.

Totodată, asociația de procurori a menționat că o modificare din Legea nr 317/2001 făcută de Cătălin Predoiu „comportă critici” deoarece prin interpretarea respectivului text, rezultă că magistratul membru ales al CSM, vizat de cererea de încuviințare a percheziției, reținerii, arestării preventive sau a arestului la domiciliu, poate participa la ședința Secției pentru judecători, respectiv Secției pentru procurori, neavând doar drept de vot.

„Se impune stabilirea clară a faptului că magistratul membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii vizat nu participă la ședința în care urmează să se analizeze cererea de încuviințare, pentru că altfel ar putea fi periclitată chiar urmărirea penală”, mai explică AMASP.

Observațiile magistraților pot fi citite AICI

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp