Paul Truică, candidat pentru funcția de procuror-șef al Secției Parchetelor Militare din cadrul Parchetului General, susține, marți, interviul în fața comisiei de specialitate a Ministerului Justiției. 

„Pentru mine participarea la acest interviu este o provocare. (…)Un proiect de management bun este doar o premisă a succesului. Realizarea lui nu depinde în exclusivitate de manager. Dacă un manager se situează numai pentru probleme personale, sau în interiorul unor bisericuțe sau a unor relații preferențiale niciodată nu va avea succes colectivul, va fi dezbinat și rezultatele vor fi după cum se văd”, a declarat Paul Truică, la începutul interviului.

Colonelul Paul Truică este procuror general militar adjunct în cadrul Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel.

„Am cercetat evenimentele din decembrie 1989 din București, Bărila, Galați, Brașov și Reșița(…) În Dosarul Revoluției. De asemenea, am cercetat evenimentele din iunie, 1990, respectiv Mineriada, din Câmpulung și Valea Jiului. Am făcut parte din comisia de verificare a dosarelor revoluționarilor în perioada în care am fost delegat la secretariatul general al Guvernului și vă pot preciza că totți revoluționarii care au participat, din toate orașele martir din țară, au fost verificate de mine personal.  Am verificat toate probele depuse la dosar și am văzut și impostori. (….)”, a declarat colonelul Truică.

Colonelul Truică a afirmat că, din punctul său de vedere, se impune o îmbunătățire a imaginii Secției parchetelor militare.

„În prezent se impune o îmbunătățire a imaginii SPM, motiv pentru care vreau să-mi aduc aportul la acest obiectiv, cât și la îmbunătățirea relațiilor de comunicare dintre Parchetul Militar al Curții Militare și, la fel, și la celelalte parchete militare și secții relativ afectate de fosta conducere a secției parchetelor militare”, a afirmat candidatul.

Colonelul Truică vrea o „restartare” a Secției Parchetelor Militare

Paul Trică consideră că Secția Parchetelor Militare are nevoie de o „restartare”. Totodată, acesta a afirmat că volumul de muncă din cadrul SPM este prea mic.

„În anul 2018, Secția parchetelor militare a avut de soluționat un număr de 51 de dosare. A soluționat 15. În 2019, a avut de soluționat 35 și a soluționat 13. În 2019 a fost finalizat dosarul Revoluției. În 2018 procurorii au participat la 28 de ședințe, air în 2019 la 35 de ședințe la Înalta Curte. (…)Se poate trage concluzia că SPM trebuie restartată. Trebuie gândite noi principii, în care să primeze în special volumul de muncă. Eu consider că volumul de muncă din prezent de la SPM este foarte mic, în raport cu personalul din organigramă”, a adăugat procurorul.

Critici aduse fostei conduceri

Colonelul a remarcat ca și puncte slabe „practicarea unui stil de conducere autoritar”, aducând critici la adresa fostei conduceri a Secției Parchetelor Militare.

„Ca puncte slabe aș remarca practicarea unui stil de conducere autoritar, îmbinat cu existența unor relații preferențiale care au condus la rezultate negative. Lipsa unor controale din partea conducerii SPM din care să rezulte stabilirea unor termene de soluționare pentru cauzele complexe și vechi.

Anumite aspecte legate de situația personalului, în special grupurilor militare, care din cauza pensionării și a practicării de către fosta conducere a unui management defectuos, astfel pot arăta că au fost transferați procurori de la pachetele civile, dar nu s-au  transferat la secția parchetelor militare cu toate că aveau grad, au fost transferați la parchetele militare București”, spune Truică.

De asemenea, acesta mai dă vina pe fosta conducere a SPM pentru tensiunile care s-au creat între procurori.

„Există niște tensiuni între procurorii militari, ca urmare a modului de promovare în funcțiile de conducere de către fosta conducere a SPM. Astfel s-a creat o atmosferă de lucru negativă privind soluționarea dosarelor. Ca exemplu, rechizitoriul din dosarul Revoluției a fost semnat de un singur procuror”, a mai afirmat Truică.

O altă „bilă neagră” identificată de procuror sunt dosarele din cazurile „Apuseni” și „10 august”.

„În ceea ce orivește operativitatea în soluționarea dosarelor și calitatea acestora. Mă refer la dosarul 10 august și cazul Apuseni. Au fost soluționate într-un timp nu prea record, ci într-un timp îndelungat. Dosarul 10 august nu a fost soluționat ci a fost declinat la DIICOT”, a adăugat colonelul.

sursa foto: Redacție

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp