Daniel Horodniceanu își susține, vineri, interviul în fața comisiei Ministerului Justiției pentru șefia Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT). Acesta a mai fost șef al instituției în perioada 2015-2018. 

Horodniceanu susține că una dintre problemele DIICOT este că nu reușește să recupereze produsul infracțional, dar, cu toate acestea, instituția funcționează „într-o paradigmă diferită datorită măsurilor manageriale bune luate”.

„Astăzi DIICOT funcționează într-o paradigmă diferită datorită măsurilor manageriale bune luate în timpul mandatului. Avem nevoie de instrumente de luptă eficiente și moderne împotriva criminalității organizate și acestea sunt analiza națională de riscuri și amenințări, prognoza pe care ar trebui să o genereze analiza și strategia națională de combatere a infracționalității organizate. Acestea sunt instrumente optime de a răspunde nevoii de reacție a statului împotriva criminalității predictibile. (…) Nu reușim să recuperăm produsul infracțional. Nu reușim să aducem lecții învățate”, a declarat Daniel Horodniceanu.

Vulnerabilitățile DIICOT

Candidatul la șefia DIICOT a vorbit și despre vulnerabilitățile DIICOT.

„Aspecte de abordare strategică, cel mai important fiind caracterul eterogen caracterizat de viziuni parțiale și nesincronizate ale sistemului național de combatere a criminalității organizate, lipsa unei analize naționale de riscuri și amenințări, unitatea de investigații financiare subdimensionată și neaflându-se în interiorul DIICOT, ci la poliție, chestiuni legislative începând cu modificările legilor justiției, lipsa unei definiții clare a produselor cu efect psiho-activ, anonimizarea coletelor care intră în țară, reglementărilor interne ale Ministerului Public, în special ordine ale procurorului general, cooperarea interinstituțională și contribuțiile furnizorilor de produse de informațiilor prelucrate și în special lipsa unui corp de poliție judiciară propriu, lipsa aplicațiilor de decriptare” a enumerat Horodniceanu.

O altă vulnerabilitate de natură legislativă ale DIICOT, în opinia lui Horodniceanu, este legată de neclaritatea prevederilor legale, care permis Jandarmeriei Române să utilizeze excesiv controlul corporal în vederea realizării constatărilor flagrante în materia deținerii fără drept de droguri pentru consum propriu. Acest lucru afectează activitatea DIICOT.

„A existat la un moment dat, din cauza faptului că primeam între 200-300 de sesizări de la Jandarmerie pe consum de droguri. Infracțiunea ca atare suna așa: deținerea în vederea consumului a unei cantități de droguri. Acest gen de sesizare, care nu are nicio finalitate, încalcă nepermis activitatea DIICOT de natură de a pierde din vedere tabloul principal și de a ne încurca în chestiuni care par urgente, dar nu sunt importante.

De asemenea, au existat cauze în care Jandarmeria a oprit pe stradă persoane cărora le-a făcut percheziție corporală, au acest drept, dar e condiționată de o prevedere legală ca persoana respectivă să aibă o atitudine suspectă. Evident că persoanele vin și contestă procesele verbale. Acele dosare întocmite ca urmare a sesizărilor Jandarmeriei sunt sortite unei clasări mai mult sau mai puțin rapide, pentru că DIICOT trebuie să verifice ce era acolo, poate jandarmul are dreptate. Chestiunile astea sunt făcute din rațiuni practice și din risipa extraordinară de resurse care se face”, a precizat Horodniceanu, în cadrul interviului.

De ce și-a depus Daniel Horodniceanu candidatura

Întrebat de ce și-a depus candidatura și ce ar schimba la stilul managerial, în cazul în care va ocupa funcția de procuror-șef al DIICOT, Horodniceanu a răspuns:

„Eu nu am participat doar interviul pentru procuror general sau pentru procuror-șef al DIICOT, am participat și în primăvară pentru procuror-general, eu consider aceste interviuri ca fiind platforme de exprimare a ideilor. Dacă ideile mele vor fi considerate bune de cineva și va ține cont de ele, eu nu pretind vreun drept, ele pot fi folosite și fără mine, dar și cu mine. Am încredere în ideile pe care le exprim, ele sunt bune, o parte din ele și-au dovedit utilitatea într-un mandat anterior. Nu îmi depun pentru postul de adjunct fiindcă vreau, dacă ajung undeva, să îmi pot implementa propriile idei, deși accept cu ușurință și ideile celor din echipa mea.

Cu siguranță aș schimba ceva. Dacă aș ajunge din nou la DIICOT lucrurile ar fi mult mai simple, fiindcă am mai fost acolo, am văzut despre ce e vorba, cunosc oamenii. Dar dacă aș ajunge la Parchetul General cu siguranță ar trebui ceva schimbat acolo. Pentru că modul pe care l-am abordat în conducerea DIICOT cu siguranță nu ar face aceeași impresie și în PÎCCJ, și cu siguranță ar trebui schimbat ceva și acolo, fiindcă sunt cu totul alt gen de oameni”.

Cine e Daniel Horodniceanu

Daniel Horodniceanu a fost șeful Serviciului teritorial Iași. Ulterior, acesta a ocupat funcția de conducere a DIICOT, în perioada 2015-2018. Deși s-a înscris în anul 2018 pentru un nou mandat, preferatul a fost Felix Bănilă, astfel, după încheierea mandatului la șefia DIICOT, Horodniceanu s-a întors la DIICOT Iași.

Potrivit cv-ului său, Daniel Horodniceanu a fost consilier juridic la Consiliul Județean Iași în perioada august-decembrie 1998, procuror la Parchetul Judecătoriei Fălticeni în perioada ianuarie 1999 – mai 2000, procuror la Parchetul Judecătoriei Paşcani în perioada iunie 2000 – iunie 2002, procuror la Parchetul Judecătoriei Iaşi în perioada iunie 2002 – octombrie 2005, procuror la DIICOT Iaşi în perioada noiembrie 2005 – iunie 2006, procuror-şef al Biroului Teritorial Iaşi al DIICOT (iunie 2006 – iunie 2009), procuror la Serviciului Teritorial DIICOT Iaşi (iunie 2009 – iunie 2012). În iunie 2012, a devenit procuror-şef al Serviciului Teritorial Iaşi al DIICOT, funcţie pe care a ocupat-o până în mai 2015.

Inquam Photos / Karina Knapek

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp